Generatia Zdrobita

Pradaciunile asupra Moldovei

De prada tătarilor. 1574 Iară dacă au pierit Ioan Vodă, tătarii s-au lăsat în pradă piste toată ţara, de au robit, de n-au fost niciodată mai mare pustiitate în ţară decît atuncea, că pre toţi i-au coprinsu făr’ de grijă pre la casile lor, unde astăzi între Prut şi Nistru au rămas pustiitate, de nu s-a mai discălicat oameni. (Grigore Ureche)

Prădăciunile cazacilor în anul 1584
(7092) Întru acestaş an, avgust 7 zile, strînsu-s-au cazacii şi fără veste au lovit Tighina, de o au arsu şi o au prădat-o şi au robit pre cei tineri, fete, copii, iar pre alţii pănă la unul i-au tăiatu şi multă dobîndă au luat cu sine, neavîndu cine să-l oprească sau să-i gonească, ci cu pace s-au întorsu înapoi.

Nu multă vreme după (7092) au mai lovit cazacii din sus de Tighinea, pre decindea de Nistru, nişte sate ce să discălicase pre hotarul leşescu, turci ciutaci, moldoveni foarte mulţi, carii ieşisă din ţară de răul nevoilor Iancului-vodă şi mare moarte au făcut într-însu şi pradă şi robii şi cu dobîndă s-au întorsu pre la casile lor.1