Generatia Zdrobita

Unirea de la 27 martie 1918 sărbătorită la Cluj

Sub egida Grupului de Iniţiativă Basarabeană din Cluj, în zilele de 27-28 martie 2008 a fost organizat Festivalul ,,Basarabia”. Programul a cuprins diverse manifestări – conferinţe, lansări de carte, expoziţii şi un concert în închidere.
Deschiderea festivalului a avut loc în ziua de 27 martie 2008 (ora 11.00) în Sala de sticlă a Primăriei Cluj-Napoca. La început a vorbit Preşedintele Grupului de Iniţiativă Basarabeană – Dumitru Tabarcea. A vorbit despre însemnătatea zilei şi a citit actul Unirii de la 27 martie 1918. A urmat consilierul municipal Ioan Silviu Nistor, profesor, istoric, care a apreciat că ,,unirea din 1918 a fost semnul triumfului, a rezistenţei în timp a populaţiei Basarabiei”, iar datoria tinerei generaţii actuale e ,,respectarea spiritului şi faptelor înaintaşilor”. Din partea primăriei a vorbit Dl Filipaş care a subliniat că totul poate fi realizat printr-o strictă disciplină.
Cu începere de la 12.00, în holul Bibliotecii Central Universitare ,,Lucian Blaga” a fost inaugurată expoziţia de fotografie a mai multor artişti tineri din Republica Moldova.
De la 14.00 la Biblioteca Judeţeană ,,Octavian Goga” a avut loc lansarea romanului ,,Drumuri întru regăsirea dragostei” de Nichita şi prezentarea mai multor publicaţii recente a Centrului de Studii Transilvane, de către Prof. univ. dr. Ioan Bolovan. Printre cei care au luat cuvântul au fost – din partea Bibliotecii doamna Tatiana Costiuc, despre comemorarea sărbătorii în diferite părţi ale Ţării; din partea GIB a luat cuvântul Vlad Ploteanu, iar din spectatori, Profesorul Crişan Mircioiu, ginerele lui Onisifor Ghibu, care a subliniat rolul pe care l-a jucat în special în anul 1918 omul de cultură Onisifor Ghibu. Cercetătoarea Ioan Bogdan Cătăniciu a vorbit pe scurt despre cartea sa – Daci şi Romani. Aculturaţie în Dacia (Cluj-Napoca, 2007, 152 p.), în care a prezentat o imagine a Daciei Romane, demontând multitudinea de teorii nefondate.
Programul seral a cuprins vizionarea mai multor filme documentare basarabene (produse la OWH Studio) în incinta Casei Municipale de Cultură. Dintre acestea foarte sensibil şi emoţionant pentru public a fost filmul ,,Dor de Ion Vatamanu”.

Programul zilei de 28 martie a debutat în incinta Bibliotecii Judeţene ,,Octavian Goga” cu lansarea unei noi ediţii a cărţii ,,Istoria Basarabiei” de Ion Nistor. În deschidere a vorbit directoarea bibliotecii, Doamna Doina Popa, principala idee a acesteia fiind că în toţi aceşti ani de după 1991, cel mai mult ce s-a reuşit a se face între cele două maluri ale Prutului, a fost în plan cultural, printre frumoasele realizări fiind Biblioteca ,,Transilvania” din Chişinău.
Profesorul Ioan Silviu Nistor a evocat destinul lui Ion Nistor, ale căruri scrieri după 1944 au fost puse la index, iar după ce a făcut închisoarea din Sighet, a murit în anonimat în anul 1962. Ioan Felea, cel care a avut iniţiativa reeditării volumului (alături de Ioan Ciorcilă), a punctat că a avut două motive pentru ce a făcut – unu că i s-a părut că de-a lungul istoriei basarabenii au pătimit la fel de mult ca moţii (dumnealui fiind din Munţii Apuseni), iar al doilea a fost că în anul 1939 tatăl său a fost concentrat pe rîul Nistru.
De la 13.00 în sala de sticlă a Primăriei a avut loc o conferinţă în cadrul căreia s-au dezbătut probleme precum efectivitatea anului tineretului din Republica Moldova, problema absolvenţilor moldoveni din străinătate şi ce trebuie să facă aceştia, ce perspective au la întoarcerea acasă ş.a. Printre cei care au luat cuvântul a fost Profesorul Alexandru Stănescu, light-motivul acestuia fiind - ,,sunteţi o forţă numai în măsura în care o să aveţi organizate evenimente importante”.

Festivalul s-a încheiat în seara zilei de 28 martie cu un concert în aer liber lângă Iulius Mall, printre formaţii fiind ,,Hipnot”, ,,Gândul Mâţei”, ,,Alternosfera”, Cătălin Josan şi vestitul grup clujean ,,Compact”.
La Festivalul au participat ca invitaţi studenţi basarabeni din Iaşi, Galaţi, Bucureşti, Târgu Mureş.
Credem că Festivalul şi-a atins scopul de a sensibiliza opinia publică faţă de aspectele cultural-istorice care leagă până în prezent Ardealul de Basarabia.