Generatia Zdrobita

Scurta cronologie a Republicii Moldova 1917-2007

August 3, 2007 on 8:11 pm | In istorie contemporana |

Republica Moldova 1917-2007

18 aprilie/1 mai 1917. La Odessa a avut loc o primă întrunire importantă pentru destinele Basarabiei, la care au participat peste 10.000 de basarabeni – ofiţeri, soldaţi, studenţi, profesori, ppreoţi.
2-9 noiembrie 1917. La Chişinău s-a desfăşurat ,,Marele Congres ostăşesc” la care au participat 989 de delegaţi, soldaţi şi ofiţeri, reprezentînd peste 300.000 de basarabeni. S-au luat două hotărîri – naţionalizarea oştilor moldoveneşti şi convocarea Sfatului Ţării ca adunare aleasă a Basarabiei.
21 noiembrie/4 decembrie 1917. Sfatul Ţării şi-a început activitatea.
2/15 decembrie 1917. Sfatul Ţării a proclamat Republica Democratică Moldovenească.
13/27 ianuarie 1918. Trupele române comandate de generalul Broşteanu au intrat în Chişinău. Unităţile bolşevice s-au retras la Tighina şi peste Nistru.
24 ianuarie 1918. Sfatul Ţării a votat independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti.
7 februarie 1918. Armata Română a cucerit Tighina.
27 martie 1918. Sfatul Ţării a votat unirea condiţionată cu România.
27 noiembrie 1918. Sfatul Ţării s-a dizolvat în condiţii neobiective.

12 octombrie 1924. Sesiunea a III-a a Comitetului Executiv Central din Ucraina a adoptat hotărîrea cu privire la formarea R.A.S.S.M. În componenţa R.S.S. Ucrainene. Ea încadra 11 raioane cu o suprafaţă de 8,1 mii km pătraţi şi 545 mii locuitori. Capitala se afla în orăşelul Balta.
Anul 1929. În R.A.S.S.M. s-a trecut la colectivizarea completă a agriculturii.
Anul 1929. Capitala R.A.S.S.M. A fost transferată de la Balta la Tiraspol.
2 februarie 1932. Biroul comitetului regionald e partid din Moldova a doptat o rezoluţie care considera raţională trecerea R.A.S.S.M la alfabetul latin.
1932-1933. Foametea din R.A.S.S.M.
Mai 1937. În R.A.S.S.M au început epurările pe motive politice.
Anul 1938. R.A.S.S.M. şi-a pierdut autonomia devenind o simplă regiune a Ucrainei.
6 ianuarie 1938. Congresul al VII-lea al Sovietelor din Moldova a adoptat noua Constituţie a R.A.S.S.M.
Februarie 1938. Comitetul regional de partid a adoptat hotărîrea ,,Cu privire la trecerea scrierii moldoveneşti de la grafia latină la cea rusă”.

26 iunie 1940. Nota ultima a U.R.S.S. adresată României.
28 iunie 1940. Administraţia şi trupele române au început să se retragă de pe teritoriul Basarabiei. Armata Roşie a trecut Nistrul. Basarabia a trecut în componenţa U.R.S.S.
2 august 1940. La Sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al U.R.S.S. a fost adoptată legea cu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti Unionale. Raioanele din sudul şi din nordul Moldovei de Răsărit au trecut în componenţa R.S.S. Ucraina, iar o parte din R.A.S.S.M a trecut în componenţa R.S.S.M.
11 noiembrie 1940. S-a încheiat delimitarea teritorială dintre R.S.S.M. şi R.S.S. Ucraineană. Au fost formate 6 judeţe – Bălţi, Bender, Cahul, Chişinău, Orhei şi Soroca.
29 ianuarie 1941. Au avut loc primele alegeri generale în Sovietele Supreme ale R.S.S.M. şi U.R.S.S.
22 iunie 1941. Armatele germane şi române în nord, armatele române în centru şi sud au trecut Prutul şi au pătruns pe teritoriul R.S.S.M. În 26 iulie 1941, prin cucerirea Cetăţii Albe, a fost restabilită graniţa de pînă la 28 iunie 1940.
Martie 1944. Armata Roşie a reuşit să treacă Nistrul în partea d enord a fostei R.S.S.M. şi a luat în stăpînire pînă la începutul lunii aprilie Bucovina de nord şi nordul Basarabiei, coborînd pînă aproape de Orhei.
23 august 1944. Ca urmare a declanşării operaţiunii Iaşi-Chişinău, Armata Roşie a recucerit în cîteva zile tot teritoriul basarabean.
20 octombrie 1945. La Chişinău şi-a început activitatea Institutul de Medicină, avînd o singură facultate, cea de Medicină Generală, care întrunea 13 catedre în cadrul cărora îşi făceau studiile 996 de studenţi
1946. R.S.S.M. a fost lovită de secetă. Datorită politicii neraţionale a autorităţilor, anii 1946-1947 au devenit ani ai foamei.
1 octombrie 1946. Prin Hotărîrea Consiliului Comisarilor Poporului al RSSM din 4 martie 1946, a fost întemeiată Universitatea de Stat din Moldova.
16 februarie 1947. Au avut loc alegerile în Sovietul Suprem al R.S.S.M.
6 iulie 1949. Al treilea val de deportări din R.S.S.M..
15 aprilie 1978. A fost adoptată Constituţia R.S.S.M.

31 august 1989. Sovietul Suprem al R.S.S.M. a adoptat limba moldovenească ca limbă de stat.
25 februarie şi 10 martie 1990. Primele alegeri libere în Sovietul Suprem al R.S.S.M.
27 aprilie 1990. Tricolorul a devenit steagul naţional al R.S.S.M.
23 iunie 1990. A fost declarată suveranitatea R.S.S.M.
3 septembrie 1990. Sovietul Suprem al R.S.S.M. l-a ales ca preşedinte pe Mircea Snegur.
3 noiembrie 1990. Capul de bour a fost ales ca stemă de stat a R.S.S.M.
17 martie 1991. Populaţia R.S.S.M. a boicotat în cea mai mare parte referendumul unional.
23 mai 1991. R.S.S. Moldova a devenit Republica Moldova.
27 august 1991. A fost proclamată independenţa Republicii Moldova. România a fost primul stat carea recunoscut independenţa R. Moldova.
8 decembrie 1991. În urma alegerilor libere Mircea Snegur a fost ales preşedinte al Republicii Moldova.
21 decembrie 1991. Conducerea R. Moldova a participat la întrunirea de la Alma-Ata la care s-au pus bazele CSI.
27 decembrie 1991. S.U.A. au recunoscut idnependenţa Republicii Moldova.
30 ianuarie 1992. Republica Moldova a devenit membră C.S.C.E.
Martie-început iulie 1992. Războiul din Transnistria.
2 martie 1992. Republica Moldova a fost primită în O.N.U.

Bibliografie.
Nedelciuc Vasile, Republica Moldova, Chişinău, Editura ,,Universitas”, 180 p.
Platon M., Roşca S., Roman A., Popescu T., Istoria administraţiei publice din Moldova, Chişinău, 1999, 492 p.
Scurtu Ioan, Amlaş Dumitru, Goşu Armand, Pavelescu Ion, Ioniţă Gheorghe I., Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1994, Editura Europa Nova&Tempus, Bucureşti, 1994, 414 p.
Vizer Boris, Istoria contemporană a românilor. Materiale pentru clasa a IX-a, Chişinău, Ştiinţa, 1997, 168 p.