Generatia Zdrobita

Loteanu Emil – la 18 aprilie au fost 5 ani de cînd a plecat la Domnul

April 21, 2008 on 4:58 pm | In emil loteanu |

Cultura română şi Bizanţul. Paradoxal… dar rareori la autorii români a apărut imaginea Bizanţului. Un Bizanţ despre care Dan Horia Mazilu spunea că e Antichitatea noastră. În zelul de a se alinia la valorile europene, intelectualii de după 1840 în cea mai mare parte s-au raportat destul de neglijent la ceea din ce tragem, la ceea ce ne reprezintă, la ceea ce tronează ca un vis într-un palat de cleştar al fiinţei noastre.
Într-una din poeziile lui Emil Loteanu apare următorul fragment:

Legat în amintiri ca într’un lanţ,
Iscai din pulberi roşul din Bizanţ,
Curat ca o atingere de geană,
Tremurătorul roşu aburit,
Ca răsuflarea omului iubit,
Înfioratul roşu-purpuriu
Ca strigătul de om într-un pustiu.

Un fragment care rămîne, cumva solitar, ca şi amintirea Constantinopolului creştin, ca şi omul care se încăpăţînează să îşi păstreze credinţa în ziua de azi.
Pentru că acel roşu pierdut din cauza nevredniciei omeneşti, e:

Ca răsuflarea omului iubit…
ca strigătul de om într-un pustiu.
Şi rămîne neauzit pe plaiurile noastre moldo-răsăritene.

(unii intelectuali de la noi clamează pe una din faţetele românismului folosirea termenului Basarabia. Eu îl prefer pe cel de Moldova de Răsărit. Nu ne putem autodenumi cu termeni pe care alţii ni le-au impus prin dominaţie)
(poate că va veni şi ziua când poetului Emil Loteanu i se va găsi loc în manualele noastre de Literatura Română)