Pe urmele Bizanţului

Materialele cuprinse în revistă acoperă patru rubrici. Prima din ele, Studii, cuprinde cercetările a 11 autori, pornind de la simbolurile eneolitice ale puterii pînă la Războiul din est văzut de veteranii bucovineni. Printre autori sunt S. C. Enea (Tîrgu Frumos), Violeta-Anca Iepure, Mirela Beguni, D. Balan, D. Vitcu (Suceava), Monica Marghetici (Iaşi), V. Gafiţa (Suceava), Laure Teulières (Toulouse), C. Pantea (Oradea), C. Sandache (Iaşi), P. Paustovanu (Suceava).
A doua rubrică a revistei, Articole, cuprinde textele a şapte autori. Aceştia abordează diverse probleme, pornind de la Cavaleria romană şi Hippika Gymnasia, pînă la România şi Pactul Balcanic (1934-40). Printre semnatari se numără L. Amon (Craiova), M. Ignat (Suceava), Ute Hofman (Chemnitz), Ana Cazacu, Harieta Mareci, R.-F. Bruja (Suceava), A. Osca (Craiova).
Rubrica Muzeologie. Arhivistică. Conservare cuprinde două studii. Doina-Maria Creangă s-a ocupat de investigarea fragmentelor de piele din secolul al XVII-lea de la Mănăstirea Suceviţa (pp. 283-288), iar Olimpia Mitric de cărţile blăjene aflate în fondurile şi colecţiile bucovinene (pp. 289-294).
Ultima rubrică, Documente, cuprinde contribuţia Olimpiei Mitric întitulată – O expoziţie importantă de documente originale (1800-1940) (pp. 295-296) şi documentarul lui R.-F. Bruja – Traian Brăileanu în Documente III (pp. 297-302). După o scurtă introducere, cel din urmă autor, propune 13 documente din Fondurile Ministerului de Interne român şi din Arhivele de Stat ale Regiunii Cernăuţi. ,,Din documente reiese că profesorul cernăuţean era implicat în toate formele de manifestare ale naţionalismului românesc… Un document îl prezintă în plină campanie electorală a anului 1937, dar şi pe listele Adunării Deputaţilor pentru judeţul Cernăuţi”. Din alte documente reiese că era supravegheat de poliţie (p. 297). (more…)

Informatia precum ca acest stat totalitar (lucru despre care nu prea vorbeste nimeni) ajunge pe primul loc la exporturi in lume, a aparut in decembrie.
Deja in ziua de 10 ianuarie seara, fiind in metroul bucurestean, am citit pe unul din panourile TV plasate acolo, precum ca Republica Populara China a depasit Germania la exporturi. Prima intrebare care apare, la ce, cantitativ? Ca la calitate… (more…)

„Premierul Rusiei Vladimir Putin l-a invitat telefonic ieri (3 februarie –n.n) pe şeful guvernului polonez Donald Tusk la manifestaţia comemorativa privind data de 70 de ani de la masacrul de la Katyń. – Ştiu ce loc important ocupă în memoria Polonezilor Katyń-ul. Consider că participarea noastră comună la aceasta ceremonie ar avea o conotaţie simbolică importantă – a citat cuvintele premierului rus, purtătorul de cuvînt al guvernului polonez Pawel Graś. – Premierul Tusk a „primit cu recunoştinţă” invitaţia – a informat în primul rînd agenţia rusă ITAR-TASS”.

(sursă: „Metro”, 4 lutego 2010 r., nr. 1762, s. 1 – „Putin zaprasza Tuska i mówi o Katyniu”, pap, akar)

Т. М. Исламов, Т. А. Покивайлова, Восточная Европа в силовом поле великих держав. Трансильванский вопрос. 1940-1946 годы [Europa de Est în cîmpul de interacţiune al Marilor Puteri. Chestiunea transilvană. 1940-1946]. Москва, «Индрик», 2008, 240 с.

În anul 2008, la Moscova, sub egida Institutului de Slavistică al Academiei de Ştiinţe Ruse, a apărut volumul Europa de Est în cîmpul de interacţiune al Marilor Puteri. Chestiunea transilvană. 1940-1946 (în continuare vom da toate denumirile de capitole sau paragrafe traduse direct în română). Cartea reprezintă varianta redactată a manuscrisului din anul 2004. Unul din autori, T. M. Islamov (n. 1 mai 1927, Baku) nu a putut din păcate participa la etapa finală, decedînd după o boală grea la 31 decembrie 2004. Acest fapt ne şi determină să fim mai reţinuţi în aprecierea unor aspecte punctuale discutabile, deoarece T. M. Islamov nu va mai putea răspunde observaţiilor.
Istoricul moscovit V. N. Vinogradov îl evocă într-un cuvînt comemorativ astfel - ,,Cercul intereselor sale e impresionant – procesele genezei naţiunilor în Europa Centrală şi de Sud-Est, istoria relaţiilor internaţionale în secolele XVII-XX, istoria politică a Ungariei, Austriei, monarhiei dualiste, investigaţiile arhivistice, publicarea documentelor. Toate acestea la nivel de pionerat. Era sufletul şi centrul iniţiativelor colective în aceste probleme şi un cercetător ştiinţific superior în toată puterea acestui cuvînt” (pp. 7-8). (more…)

In 17 decembrie Jacek Rożalski („Metro“) scria ca in 16 decembrie avusese loc un puternic protest. Au participat citeva sute de alterglobalisti si anarhisti. Politia a folosit gaz lacrimogen si bastoane. In total au fost retinute 230 de persoane. Curios. De soarta acestor baieti, nimeni niciodata nu scrie. Doar se zice ca sint retinuti.
In ce priveste conferinta propriu zisa, consensul nu mai parea sa fie de gasit in acel moment.
Dupa parerea celor de la „The Wall Street Journal“, aceasta arata aceea ca unele tari, au doar un interes - sa primeasca cit mai multe milioane de euro si dolari“.
(more…)

La Copenhaga are loc ceea ce Jacek Rożalski de la ‘Metro’ a denumit ‘bunt biednych’ (revolta saracilor). Statele africane au intrerupt discutiile in privinta limitarii emisiilor de CO2.
Protocolul de la Kyoto, care expira in 2012, nu a fost semnat la vremea sa de SUA si China. O sa revenim cu detalii la aceasta tema.

(more…)

Franta si Marea Britanie doresc ca internautii care incalca legea sa fie deconectati de retea. ‘Vor fi sustinute de restul statelor UE’? se intreaba Jacek Rożalski de la ‘Metro’.
Astazi in Parlamentul European vor incepe discutii asupra unui pachet de legi cu privire la telecomunicatii in spatiul comunitar. Printre prevederi, de exemplu e si aceea care ne-ar avantaja pe noi toti - ‘operatorii vor avea obligatia sa limiteze cantitatea spam-ului trimis’. Pe de alta parte, sint prevederi care nu au gasit acceptul asociatiilor utilizatorilor internet.
In principiu, Parlamentul European trebuie sa decida pe ce principii se va baza in cazul in care se va hotari deconectarea de la retea a utilizatorilor care inclaca legea. Problema e ca in actualul proiect, orice functionar poate decide deconectarea, fara a astepta decizia completului de judecata.
‘Boris Musielak din Grupul Jakilinux, organizatorul actiunii Stop Cenzurii, a strins 100 de mii de semnaturi in Polonia, contra deconectarii fara decizia completului de judecata’.
Daca pachetul va fi votat, ’statele UE vor avea la dispozitie 18 luni pentru a-l implementa in legislatiile nationale’.
(sursa: ‘Metro’, 20-22 noiembrie 2009, p. 1 - ‘Kto odetnie pirata od sieci’, Jacek Rożalski)

‘In mai putin de doua ore s-a ajuns la consens asupra celor mai importante functii ale Uniunii - presedintia si seful diplomatiei’.
La functia de presedinte a fost confirmat belgianul Van Rompuy.
…’Diplomatia va fi condusa, si aici mirare, de baroneasa Catherina Ashton, comisarul unional pentru comert (din Partidul britanic al Muncii)’.
(RZECZPOSPOLITA, 20.XI.2009, nr. 272, p. 1 - ‘Szybki wybór unijnych przywódców’).
Editorialistul M. Magierowski si-a intitulat materialul - ‘Domnule Kissinger, dumneavoastra puteti sa ii telefonati lui Van Rompuy’.
‘Presedinte al Europei va deveni barbatul care nu va avea nimic de spus pe arena internationala, iar ministru al afacerilor externe, femeia, care nu are nici o, repet, nici o idee de diplomatie’.
Editorialul se incheie ironic - ‘H. Kissinger sigur se ride astazi pe sub nas si mediteaza despre China’ (p. A2).
Vezi si http://blog.rp.pl/magierowski/2009/11/19/panie-kissinger-moze-pan-zadzwonic-do-van-rompuya/#comments
Foarte simpatice si comentariile de pe blog.

Anna Slojewska si-a intitulat materialul din p. A13 - ‘Politicieni necunoscuti in fruntea UE’.
Aflam urmatorul detaliu interesant - ‘Inainte de reuniune (la virf - n.n.), in incinta ambasadei Austriei s-au intilnit prim-ministrii social-democrati ai Austriei, Marii Britanii, Spaniei, Portugaliei, Ungariei, Greciei si Sloveniei. Ei au hotarit desemnarea Catherinei Ashton la postul de inalt reprezentant. Aceasta a insemnat cale libera pentru crestin-democratul Van Rompuy’.

Bartłomiej Niedziński de la ‘Dziennik Gazeta Prawna’ scrie - ‘Nu ne ramine decit sa ii dorim lui Van Rompuy sa ii atraga de partea sa pe sceptici, - la urma urmei, de la 1 ianuarie, vrem noi sau nu vrem, va deveni si presedintele nostru’.
(’DGP’, 20-22.XI.2009 r., nr. 227, s. 2 - ‘To też nasz prezydent’, Bartłomiej Niedziński)

‘Moscova departe de Bruxelles. Medvedev a auzit ca in tara lui e rau cu democratia. Si nici nu a comentat nimic.
La afirmatia lui Reinfeldt, ca Rusia e datoare sa indeplineasca intelegerile de pace legate de retragerea armatelor din Osetia de Sud si din Abhazia, a reactionat pasnic, recunoscind ca exista diferente de abordare. - Dar nu trebuie sa dramatizam, doar sa discutam si sa ne apropiem pozitiile - a declarat.
…Rusia nu s-a obligat nicicum sa livreze neintrerupt compustibilul partenerilor sai europeni (in eventualitatea unei noi crize cu ucrainenii - n.n.). Nu vrea sa accepte in intregime Carta energetica, care asigura tratatrea egala a firmelor straine care investesc in sectorul energetic rus.
…Principala tema a intrunirii a fost incalzirea climatica (intrunirea s-a desfasurat la Stockholm - n.n.)’.
(Sursa: RZECZPOSPOLITA, 19.XI.2009, nr. 271, p. A10 - ‘Moskwa daleko od Brukseli’)

Jacek Różalski de la ‘Metro’, s-a oprit in 13 noiembrie asupra a patru candidaturi.
In ce priveste functia de Presedinte al UE, l-a remarcat pe premierul belgian Herman Van Rompuy (n. 1947, flamand) - ‘functionarul constiincios’ si pe Jean-Claude Junker (n. 1954), premierul Luxemburgului - ‘negociatorul linistit’. La functia de sef al diplomatiei europene, ii vede cu sanse mai mari pe David Miliband (n. 1965) (de origine polonez, dar unchiu-sau a luptat in 1920 de partea bolsevicilor care asaltasera Varsovia), actualul ministru al afacerilor externe al Marii Britanii - ‘prietenul Gruzinilor si al lui Sikorski’, si Carl Bildt. Acesta din urma e unul din coautorii Parteneriatului Estic (si e nascut in 1949). A fost premierul Suediei in anii 1991-1994. Intre anii 1999-2001 a fost ambasadorul special al ONU in Balcani.
(sursa: ‘Metro’, 13-15 listopada 2009 r., p. 4 - ‘Kto pokieruje Unią Europejską’, Jacek Różalski)

La moment candidaturile pentru postul de Presedinte UE sint urmatoarele:
Tony Blair, Herman van Rompuy, J-Claude Juncker, Vaira Vike-Freiberg (fosta presedinte a Estoniei), Jan Peter Balkenende (premierul Olandei), Tomas Hendrik Ilves (presedintele Estoniei).
‘Presedinte din tara mica? Belgian sau Letona? Sau poate Britanic? Deja azi putem afla numele sefului Guvernului European’.
Cancelarul Germaniei nu-l doreste pe T. Blair in fruntea UE. Desi germanii nu au inaintat pe nimeni, ei continua sa isi urmareasca discret interesele.
(RZECZPOSPOLITA, 19-go listopada 2009 r., nr. 271, tiraj 167.862 - p. 1 ‘Kto prezydentem Unii Europeskiej’? p. A11 - ‘Prezydent z malego kraju’?)