Pe urmele Bizanţului

Materialele cuprinse în revistă acoperă patru rubrici. Prima din ele, Studii, cuprinde cercetările a 11 autori, pornind de la simbolurile eneolitice ale puterii pînă la Războiul din est văzut de veteranii bucovineni. Printre autori sunt S. C. Enea (Tîrgu Frumos), Violeta-Anca Iepure, Mirela Beguni, D. Balan, D. Vitcu (Suceava), Monica Marghetici (Iaşi), V. Gafiţa (Suceava), Laure Teulières (Toulouse), C. Pantea (Oradea), C. Sandache (Iaşi), P. Paustovanu (Suceava).
A doua rubrică a revistei, Articole, cuprinde textele a şapte autori. Aceştia abordează diverse probleme, pornind de la Cavaleria romană şi Hippika Gymnasia, pînă la România şi Pactul Balcanic (1934-40). Printre semnatari se numără L. Amon (Craiova), M. Ignat (Suceava), Ute Hofman (Chemnitz), Ana Cazacu, Harieta Mareci, R.-F. Bruja (Suceava), A. Osca (Craiova).
Rubrica Muzeologie. Arhivistică. Conservare cuprinde două studii. Doina-Maria Creangă s-a ocupat de investigarea fragmentelor de piele din secolul al XVII-lea de la Mănăstirea Suceviţa (pp. 283-288), iar Olimpia Mitric de cărţile blăjene aflate în fondurile şi colecţiile bucovinene (pp. 289-294).
Ultima rubrică, Documente, cuprinde contribuţia Olimpiei Mitric întitulată – O expoziţie importantă de documente originale (1800-1940) (pp. 295-296) şi documentarul lui R.-F. Bruja – Traian Brăileanu în Documente III (pp. 297-302). După o scurtă introducere, cel din urmă autor, propune 13 documente din Fondurile Ministerului de Interne român şi din Arhivele de Stat ale Regiunii Cernăuţi. ,,Din documente reiese că profesorul cernăuţean era implicat în toate formele de manifestare ale naţionalismului românesc… Un document îl prezintă în plină campanie electorală a anului 1937, dar şi pe listele Adunării Deputaţilor pentru judeţul Cernăuţi”. Din alte documente reiese că era supravegheat de poliţie (p. 297). (more…)

Vi s-ar parea ca ei sint multi dragi cititori? Va asigur ca nu.
Vi se pare ca domina societatea? Tot nu.
Atunci de ce sint atit de prezenti? (more…)

Un ziar luat în mînă, doar în aparenţă e un ziar ca toate ziarele (în imaginarul nostru naiv). Despre direcţia generală a unui ziar ne putem da bine seama recitindu-i după o vreme doar titlul mare de pe prima pagină. Cînd mai trece din timp, omul poate vedea lucrurile mult mai raţional. In mod normal titlurile trebuie sa reflecte probleme actuale.

M-am gîndit că pentru vizitatorii noştri ar putea prezenta interes o astfel de prezentare sumară a unui ziar polonez. Nu am ales unul din cele patru cotidiene mai serioase care apar zilnic, ci ziarul “Metro” care e distribuit gratuit în fiecare dimineaţă la intrările în staţiile din metrou şi la unele staţii centrale de autobuz (aproximativ între orele 7.30 şi 9.30).

„Tinerii, după studii, trebuie să lucreze mai mult din greu“ (25 stycznia 2010 r., nr. 1754, s. 1)
“Să fi fost pandemia gripei porcine o minciună” (26 stycznia 2010 r., nr. 1755, s. 1).
“Guvernul extrage asa cum ii place” (27 stycznia 2010 r., nr. 1756) (more…)

Cîteva zile în urmă am răsfoit „Aldine“, suplimentul „României libere“ din 8 ianuarie 2010. La pagina cinci am dat de un articol interesant, „Gri, culoarea preferată“, semnat de Dan Stanca.
Am ales cîteva fragmente din acesta.
„În regimul trecut cei care-şi mai amintesc ştiu foarte bine că nu erau culori. Regimul comunist a fost un regim decolorat, monocrom, dominat de un gri sau cenuşiu care voia să exprime resemnarea şi lipsa de orizont. După 1989 am crezut că recîştigăm culorile. Aveam nevoie de o gamă cromatică fie şi ţipătoare ca să ne însufleţim viaţa care până atunci părea aşezată sub criptă. Ne bucura fiecare afiş, fiecare reclamă, fiecare vedetă care-şi expunea farmecele fără perdea“. Dar, a venit înfrîngerea:
„Programele de televizor, dominate de emisiuni de divertisment din ce în ce mai agresive, nu ne mai interesează. În pofida cromaticii abundente trăim din nou într-o dictatură a gri-ului fiindcă sufletul românului mediu aparţine unui om obosit. Ce putem face ca să ieşim din această moleşeală? Fiecare, ca să supravieţuiască, îşi consolidează egoismul. Strânge pentru el şi pentru familia lui, societatea l-a înstrăinat, se simte indiferent sau chiar înrăit faţă de o lume în care idealurile colective au murit“.
Mai jos o propoziţie verde-n faţă – „Acum totul e isterie, vulgaritate, un stil animalic de a ne consuma energia“.
Deznodămîntul sec ca şi realitatea, pe care majoritatea se fac că nu o văd:
„Visele ne vor fi străbătute doar de bancheri care vor vorbi despre căderea controlată a leului. Leul cel adevărat a fost tranchilizat“.

Preluat din „Aldine“, secţiunea săptămînală a ziarului „România liberă“, anul XIII, nr. 703 din 8 ianuarie 2010, p. 5 – „Gri, culoarea preferată“ (la rubrica „Argument“) de Dan Stanca.

In istorie au existat la un moment doua tipuri de popoare. Unul din acestea e cel de agricultori. Celalalt e cel de razboinici migratori. Aceasta nu inseamna ca la un moment dat si agricultorii nu s-au apucat de razboi. Insa iata un exemplu.
Daca iti mergea agricultura bine, ajungeai sa faci comert, dupa care te si dezvoltai. Se ajungea la constructia de orase. Inca inainte de venirea dinastiei ‘varege’ in Rusia de nord (care apoi au coborit spre Kiev si au fondat asa numita Rusie kieveana), in nord, a existat o civilizatie mare. Aceasta cuprinde arealul din preajma lacului Ilmen (despre acesta pe scurt vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Ilmen). Inca inainte de venirea varegilor, aceasta civilizatie negustoreasca a disparut. Probabil ca a fost distrusa de un val de atacuri ale razboinicilor, cindva in secolul al IX-lea.

Dupa cum erau vremurile de atunci, asa poate fi si viata interioara a oamenilor de azi. Fie mai ‘agricola’ si/sau negustoreasca sau razboinica. Dar oricum orice om, cind ninge, ploua puternic, cind e furtuna, sta acasa si se comporta agricol. Natura il incadreaza in ritmul sau natural. (more…)

Vreo 2 ani si ceva in urma, am fost la un cenaclu. Am citit atunci ‘Scene clujene’. Nu am pretentia ca ar fi extraordinare literar, am vrut sa propun o perspectiva asupra vietii stduentesti, dincolo de acordul sau dezacordul altora. Ce conteaza aici e altceva. Mi s-au adus si urmatoarele critici/recomandari - ‘prea mult Bizant’, ‘ar trebui sa scoti momentele religioase’ (nu prea sint cred eu, din pacate).
Straniu e ca printre cei prezenti erau si citeva persoane care in 1986 erau scriitori, unii consacrati, altii la inceput de drum. Ma si gindeam. ‘Iata ca in 1986 religia era interzisa. Si iata ca aceste persoane care au prins acea vreme, in mai 2007 imi recomanda sa scot referirea la Bizant’.
In fond nu conteaza concret cine crede asa, conteaza ca multi din intelectuali cred asa. Am mai spus-o de multe ori printre rinduri, aceasta se datoreaza formatiei de bolsevici pe care o au. Doar ca dupa 1991 au aderat aparent la alte valori, insa sentimentele de profunzime, in acest caz unul singur, negarea religiei (direct sau moderat) a ramas acelasi. (more…)

‘Pandemia gripei A/H1N1 este mai slaba decit se presupunea, iar consecintele ei sint mai apropiate de cele care s-au manifestat in 1957 si 1968, sau cu mult mai mici decit din timpul pandemiei gripei din 1918 - a spus la Geneva directorul general al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), Margaret Chan. A subliniat ca desi gripa slabeste in emisfera nordica, pina in luna aprilie pot avea loc noi imbolnaviri. De aceea OMS raspunde de ulterioarele vaccinuri impotriva asa numitei gripe porcine, din nou subliniind, ca vaccinurile sint nepericuloase si efective’.

Sursa: ‘Metro’, 19 stycznia 2010, nr. 1750, p. 3, ‘Grypa nie tak straszna’.

Da, din cite se vede, nu e nici o pandemie. Ci doar o gripa mai puternica. Doar.

“Pandemia gripei porcine a fost falsa, iar tensionarea legata de aceasta boala a avut doar un singur scop: de a da posibilitatea de a cistiga, si astea sint miliarde intregi de euro, concernelor farmaceutice internationale. O astfel de acuzatie puternica a adus la adresa producatorilor de vaccinuri, Wolfgang Wodarg, conducatorul Subcomisiei pentru Sanatate a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Dupa parerea lui, s-a ajuns la o intelegere intre producatorii de vaccinuri si Organizatia Mondiala a Sanatatii”.
Sursa: ‘Polska’, 12 stycznia 2010 r., nr. 9, s. 12 - Kazimierz Sikorski, ‘Na falszywej pandemii swinskiej grypy mialy zarobic koncerny’.

E frumos cind ai un prieten care iti mai aduce aminte de ceea ce vroiai sa faci. Intrind in cotidian, poate ai uitat. E frumos cind ai un prieten care iti aduce aminte de o situatie pe care ai uitat-o si din care nu ai extras invataminte.

La cine ma refer scriind aceste rinduri? La jurnalistii adevarati. Ei ne ajuta acolo unde noi sintem coplesiti de informatii false. Nu stiu care e politica ziarului POLSKA in privinta drepturilor de autor si preluarilor de pareri, dar a trecut deja o saptamina de la editorialul lui Wojciech Rogacin de la acest ziar. Uitati-va ce scrie:
“Sa fie oare gripa porcina o mare minciuna? Desi intrebarea poate contine ceva demagogic, trebuie sa ne o adresam personal astazi si, de dorit sa incercam, sa raspundem la ea.
(…)
Mai este un alt aspect al acestei chestiuni, mult mai amar decit miliardele cheltuite. Aceasta e problema increderii societale fata de asa numita autoritate. Sa ne aducem aminte: inca o jumatate de an in urma exertii prevedeau, ca gripa va omori milioane de oameni in intreaga lume. La fel vorbeau anterior despre gripa pasareasca sau SARS. De fiecare data, atunci cind viziunea strasnica nu s-a adeverit, opinia publica are dreptul sa fie cit mai sceptica fata de previziunile oamenilor de stiinta”.
(POLSKA, 12 stycznia 2010, nr. 9, p. 2, Wojciech Rogacin, Eksperci szykują stryczek na swoje własne szyje).
http://www.polskatimes.pl/komentarze/208226,eksperci-szykuja-stryczek-na-swoje-wlasne-szyje,id,t.html

Ma bucur ca exista asa jurnalisti.

Mai mult timp in urma am citit intr-un ziar valah, sau oi fi auzit la un post tv valah, ca Excelenta Sa Adrian Nastase are blog.
Auzind aceasta nu mi-am dat seama de tragismul situatiei. E o tema care dincolo de punctele pro sau contra, trebuie tratata. Dincolo de toata vinzoleala sudica, cultura si politica romane au dat totusi personalitati marcante in ultimii 20 de ani. Insa, la Bucuresti nu ca ar fi greu de rezistat, la Bucuresti cele mai bune intentii se cufunda in noroi. La Chisinau la moment avem astfel de doritori (de clonare a spiritului dimbovitean). Dar, la noi nu or sa reuseasca. Cu toata decaderea noastra a moldovenilor de la 1752 incoace, ceva a mai ramas. Cu tot derapajul pseudointelecualilor nostri, vom rezista.

Deci revenind la personalitatile noastre.
Unul din cei mai mari jurnalisti pe care ii avem, desi de citiva ani nu mai scrie cum ar fi scris altadata, e Critian Tudor Popescu. E unicul jurnalist care in toamna 2004 a avut curajul sa il infrunte pe primarul Bucurestiului din acea vreme - Dl Traian Basescu.
(Intre paranteze, ca un exemplu, ca sa va dati seama de diferenta de nivel. (more…)

Ma gindeam daca e corect sa formulez, dupa cum am scris in titlu. In fond m-am gindit la cititorii blogului si am inteles ca as vrea sa le scriu mai multe, acum, privind un pic in urma. Nu e cuvint, nu e discurs, nu e nimic altceva. Sint pur si simplu niste ginduri. Afara ningea cu fulgi mascati, iar microbuzul Ivano-Frankovsk/Liov, inainta prin nameti.
(Adevarul istoric cere sa precizez ca denumirea orasului, pina in anul 1944, cind a fost trecut in componenta Ucrainei, era Stanislawow. O denumire frumoasa. Cea noua, Ivano-Frankovsk vine de la numele unui om de cultura ucrainean care a patimit mult. Dar e aceasta suficient pentru a sterge cu buretele istoria unui oras? Cit de mult inseamna numele, cite ne spune el! Inchei aceasta paranteza aici pentru ca e o tema aparte. Una interesanta si cu implicatii largi)

Fulgii cadeau. E ceva interesant stimati cititori, cind esti pe drumuri (in sensul familiei semantice legate de drumetie), vezi si auzi foarte multe. (more…)