Generatia Zdrobita

Genealogii intelectuale din Basarabia sfârşitului de secol XIX - partea I

În secolul al XIX-lea, partea răsăriteană a Moldovei, după ce a devenit gubernie a Rusiei, sub denumirea improprie de Basarabia, a avut o evoluţie mai stinsă. Această şi prin prizma percepţiei ulterioare a istoricilor, care au selectat doar unele evenimente şi doar unele personalităţi. În decursul celor peste 100 de ani, Basarabia a dat Rusiei, dar şi României, numeroase personalităţi. Acestea acoperă o paletă foarte largă, pornind de la savanţi moderaţi şi terminând cu persoane cu vederi radicale. Am putea enumera pentru a nu avea doar o imagine abstractă următoarele personalităţi: Iacob Hîncu, Alexandru Hîjdău, Polihron Sîrcu, A. Iaţimirschii - care s-au afirmat ca oameni de cultură ruşi (dar cu importante accente moldo-valahe sau româneşti), C. Stere, Z. Ralli Arbure şi mulţi alţi extremişti socialişti antiţarişti care până la urmă şi-au găsit adăpostul în România, la ei putându-i adăuga ca provenienţă teritorială dar cu vederi sensibil diferite pe B. Petriceicu-Haşdeu, şi ultimii sunt personalităţi care au făcut fie carieră militară, fie au activat pe segmentul de dreapta al eşichierului politici - aici putându-i menţiona pe V. Purişchevici (iniţial Purice) şi publicistul Pavolachi Cruşevan.
Dincolo de aceste nume, ale căror listă e mult mai largă, credem că cele mai remarcabile contribuţii în planul culturii, dar şi al studierii lingvisticii, literaturii şi istoriei românilor, le au Iacob Hîncu (după forma rusească Ghinculov), P. Sîrcu şi A. Iaţimirschii. Ne vom opri asupra ultimilor doi deoarece Hîncu a trăit ceva mai devreme, între anii 1800 şi 1870. Punctul culminant al vieţii sale a fost anul 1840 când pe lângă Universitatea din Sankt Petersburg a fost înfiinţată Catedra de Romanistică, al cărei şef a şi devenit. În acelaşi an i-a apărut şi primul curs scris în limba rusă, care în română ar suna astfel – Schiţări ale regulilor limbii moldo-valahe. Printre ideile importante, reţinem în prezenta comunicare doar una – e o greşeală eliminarea teremnilor de origine slavă din limba română şi încercarea de înlocuire a lor cu termeni oarecum similari din franceză sau italiană.
Putem spune că această idee, în plan general cultural a fost anticipată de Costachi Conachi, care la anul 1820 îşi exprima rezerva faţă de introducerea spre studiere a limbii franţuzeşti în principate, considerând că aceasta va favoriza şi pătrunderea ideilor greşite care au dus la revoluţia de la 1789. La rândul său, Hâncu îi anticipează pe publicişti ca Gh. Asachi, A. Russo şi M. Eminescu care şi-au exprimat în numeroase rânduri rezervele faţă de distrugerea ţesutului firesc al limbii româneşti. Însă în ce priveşte poziţia ştiinţifică în acest domeniu, aceasta rămâne singulară.
La aproape 40 de ani de la înfiinţarea catedrei, după ani buni de repaus, la Sankt Petersburg a apărut o altă personalitate, la fel originară din Basarabia, care a preluat ştafeta predării romanisticii. Acesta era Polihronie Agapievici Sîrcu, ortografiat destul de straniu de unii autori din România de dinaintea primului război ca Syrku.
Polihronie Agapievici Sîrcu s-a născut în anul 1855 lîngă localitatea Străşeni. Provenea dintr-o familie simplă de ţărani. După Alexandrina Matcovschi, situaţia la Polihronie acasă era complicată, astfel încât el fuge la mănăstirea Căpriana, unde şi va studia. Având spirjinul arhimandritului şi al călugărilor, şi-a continuat studiile la seminarul teologic din Chişinău.

După moarte, o parte din lucrările lui P. A. Sîrcu, rămase nepublicate, au fost îngrijite şi editate de A.I. Iaţimirschii. Însă, odată cu plecarea din această lume a generaţiei lui Iaţimirsci, numele lui Sîrcu a fost dat uitării. După cum aprecia în anul 1956 A. Kidel - numele lui Sîrcu, aproape dat uitării, merită o soartă mai bună. Dintre momentele punctate de Kidel, le reţinem pe următoarele:
- la Universitatea de Stat din Peterburg a absolvit ,,în anul 1878 cu medalie de aur şi cu titlul de candidat în ştiinţe pentru lucrarea ,,Istoria creştinismului în Bulgaria;
- trece în revistă cele mai importante lucrări ale lui Sîrcu
- creaţia orală norodnică românească – arată Sîrcu – ocupă un loc de cinste în folclorul european prin originalitatea temei, fragezimea tipurilor.
- În legătură cu cercetările sale, P. Sîrcu se apropie şi leagă prietenie cu învăţaţii B. P. Haşdeu, care-i pune la dispoziţie acte şi manuscrise, cu A. Odobescu, folcloristul român G. Dem. Teodorescu şi scriitorul I. Slavici. Sîrcu a popularizat în România scrierile slaviştilor ruşi.
Concluzia lui Kidel era că savanţii au datoria dea strînge şi publica tot ce este preţios şi progresist din moştenirea literară a lui Sîrcu (dincolo de semnatica materialist-dialectică, aici ni s-a părut important îndemnul spre valorizarea operei lui Sîrcu).
La scurt timp, în RSSM a apărut o cercetătoare care a şi adus importante contribuţii la cunoaşterea operei şi activităţii lui Polihronie Sîrcu. Aceasta a fost, şi mai este, literata Alexandrina Matcovschi. Pe lîngă articolul menţionat mai sus, care e de fapt un articold e ziar cultural şi a avut ca scop popularizarea informaţiei, mult mai devreme, A. Matcovschi a publicat două cărţi despre Polihronie Sîrcu – un indice bio-bibliografic şi un volum despre Prezenţe culturale moldoveneşti la Peterburg.
După 1990, P. Sîrcu a fost evocat de cerectătorul Iurie Colesnic, iar istoricul Dinu Poştarencu a publicat un studiu în care aduce argumente pentru anul 1850 ca an de naştere al lui Polihronie, şi nu anul 1855.

O origine mai complexă o are Alexandr Ivanovici Iaţimirschii. Născut la 30 august 1873, în satul Bairamcea din ţinutul Akkerman (Cetatea Albă), acesta era polonez după tată şi moldovean (român) după mamă. Spre deosebire de Polihronie Sîrcu, părinţii lui Alexandru erau mai înstăriţi, corepunzând ca nivel material unei clase de mijloc, părinţii fiindu-i învăţători. Copilăria şi-a petrecut-o la Hînceşti pentru că acolo a fost transferat cu serviciul tatăl său. Din anul 1882 a început să studieze la Gimnaziul din Chişinău, iar din 1893 a devenit student la Facultatea Istorico-Filologică a Universităţii din Moscova. După care devine un colaborator constatnt al Academiei de Ştiinţe ruse. Abia în anul 1903 Iaţimirschii a ajuns să predea la Universitatea din Sankt Peterburg. Aici e un paradox, deşi dintr-un mediu un pic mai înalt, lui Iaţimirschii i-a fost mai greu să se afirme, iar P. Sîrcua a vut o carieră iniţial atît d eputernică, încât la un momenta dat a fost candidat la o catedră de la Universitatea din Bucureşti. Din păcate, intrigile ţesute de I. Bogdan şi alte personalităţi române ale vremii, l-au îndepărtat definitv pe Sîrcu de învăţămîntul românesc, dar nu şi de tematica ce îl interesa.
În anul 1908 Iaţimirschii a fost eliberat din funcţie, fiind considerat nesigur. Posibil un rol nefericit aici să îl fi jucat şi lucrarea Noua literatură poloneză de la răscoala din 1863 şi pînă în zilele noastre (II volume, 1908). A fost nevoit să predea la şcolile primare pentru a-şi face un ban pentru întreţinere. Norocul i-a surâs în anul 1913 când a fost angajat la Universitatea din Varşovia, dar… a venit şi anul 1914. Pînă la sfîrşitul vieţii, 1925, a predat la Universitatea din Rostov pe Don.
Pentru că a cuprins în studiile sale un areal tematic mult mai larg, Iaţimirschii a devenit mai cunoscut în spaţiul rus decât a fost P. Sîrcu. Unul din motive e şi lucrarea lui Iaţimirschii sub formă de catalog al manuscriselor slave şi slavo-române din bibliotecile din România. Datorită acesteia, oricine s-a ocupat de cultura slavă scrisă de la sud şi de la nord de Dunăre, l-a citat pe Iaţimirschii în lucrările sale.
Tot datorită acestui fapt, memoria despre Iaţimirschii a fost mai puternică, criticile şi laudele la adresa sa fiind reluate de genraţii întregi de istorici. O lucrare valoroasă desre Iaţimirschii a apărut în RSSM sub denumirea – Iaţimirschii Alexandr Ivanovici. Îndreptar Biobibliografic.
Unul din recentele omagii la adresa acestui înaintaş a apărut în Calendar Naţional 2003 (editat de Biblioteca Naţională din Chişinău), cu titlul Aleksandr Iaţimirski. 1873-1925 (pp. 184-186), se încheie cu următoarele cuvinte – A. Iaţimirski a reuşit să se înscrie printre cei mai de seamă slavişti de la începutul sec. XX, lucrările sale contribuind la dezvoltarea şi îmbogăţirea ştiinţei filologice, istoriei literare, folcloristicii şi altor discipline adiacente.

Unirea de la 27 martie 1918 sărbătorită la Cluj

Sub egida Grupului de Iniţiativă Basarabeană din Cluj, în zilele de 27-28 martie 2008 a fost organizat Festivalul ,,Basarabia”. Programul a cuprins diverse manifestări – conferinţe, lansări de carte, expoziţii şi un concert în închidere.
Deschiderea festivalului a avut loc în ziua de 27 martie 2008 (ora 11.00) în Sala de sticlă a Primăriei Cluj-Napoca. La început a vorbit Preşedintele Grupului de Iniţiativă Basarabeană – Dumitru Tabarcea. A vorbit despre însemnătatea zilei şi a citit actul Unirii de la 27 martie 1918. A urmat consilierul municipal Ioan Silviu Nistor, profesor, istoric, care a apreciat că ,,unirea din 1918 a fost semnul triumfului, a rezistenţei în timp a populaţiei Basarabiei”, iar datoria tinerei generaţii actuale e ,,respectarea spiritului şi faptelor înaintaşilor”. Din partea primăriei a vorbit Dl Filipaş care a subliniat că totul poate fi realizat printr-o strictă disciplină.
Cu începere de la 12.00, în holul Bibliotecii Central Universitare ,,Lucian Blaga” a fost inaugurată expoziţia de fotografie a mai multor artişti tineri din Republica Moldova.
De la 14.00 la Biblioteca Judeţeană ,,Octavian Goga” a avut loc lansarea romanului ,,Drumuri întru regăsirea dragostei” de Nichita şi prezentarea mai multor publicaţii recente a Centrului de Studii Transilvane, de către Prof. univ. dr. Ioan Bolovan. Printre cei care au luat cuvântul au fost – din partea Bibliotecii doamna Tatiana Costiuc, despre comemorarea sărbătorii în diferite părţi ale Ţării; din partea GIB a luat cuvântul Vlad Ploteanu, iar din spectatori, Profesorul Crişan Mircioiu, ginerele lui Onisifor Ghibu, care a subliniat rolul pe care l-a jucat în special în anul 1918 omul de cultură Onisifor Ghibu. Cercetătoarea Ioan Bogdan Cătăniciu a vorbit pe scurt despre cartea sa – Daci şi Romani. Aculturaţie în Dacia (Cluj-Napoca, 2007, 152 p.), în care a prezentat o imagine a Daciei Romane, demontând multitudinea de teorii nefondate.
Programul seral a cuprins vizionarea mai multor filme documentare basarabene (produse la OWH Studio) în incinta Casei Municipale de Cultură. Dintre acestea foarte sensibil şi emoţionant pentru public a fost filmul ,,Dor de Ion Vatamanu”.

Programul zilei de 28 martie a debutat în incinta Bibliotecii Judeţene ,,Octavian Goga” cu lansarea unei noi ediţii a cărţii ,,Istoria Basarabiei” de Ion Nistor. În deschidere a vorbit directoarea bibliotecii, Doamna Doina Popa, principala idee a acesteia fiind că în toţi aceşti ani de după 1991, cel mai mult ce s-a reuşit a se face între cele două maluri ale Prutului, a fost în plan cultural, printre frumoasele realizări fiind Biblioteca ,,Transilvania” din Chişinău.
Profesorul Ioan Silviu Nistor a evocat destinul lui Ion Nistor, ale căruri scrieri după 1944 au fost puse la index, iar după ce a făcut închisoarea din Sighet, a murit în anonimat în anul 1962. Ioan Felea, cel care a avut iniţiativa reeditării volumului (alături de Ioan Ciorcilă), a punctat că a avut două motive pentru ce a făcut – unu că i s-a părut că de-a lungul istoriei basarabenii au pătimit la fel de mult ca moţii (dumnealui fiind din Munţii Apuseni), iar al doilea a fost că în anul 1939 tatăl său a fost concentrat pe rîul Nistru.
De la 13.00 în sala de sticlă a Primăriei a avut loc o conferinţă în cadrul căreia s-au dezbătut probleme precum efectivitatea anului tineretului din Republica Moldova, problema absolvenţilor moldoveni din străinătate şi ce trebuie să facă aceştia, ce perspective au la întoarcerea acasă ş.a. Printre cei care au luat cuvântul a fost Profesorul Alexandru Stănescu, light-motivul acestuia fiind - ,,sunteţi o forţă numai în măsura în care o să aveţi organizate evenimente importante”.

Festivalul s-a încheiat în seara zilei de 28 martie cu un concert în aer liber lângă Iulius Mall, printre formaţii fiind ,,Hipnot”, ,,Gândul Mâţei”, ,,Alternosfera”, Cătălin Josan şi vestitul grup clujean ,,Compact”.
La Festivalul au participat ca invitaţi studenţi basarabeni din Iaşi, Galaţi, Bucureşti, Târgu Mureş.
Credem că Festivalul şi-a atins scopul de a sensibiliza opinia publică faţă de aspectele cultural-istorice care leagă până în prezent Ardealul de Basarabia.

aparitii

De notat apariţia Revistei Interstitio. East European Review of Historical Anthropology, June 2007, Volume I, Number I, 136 p. Echipa editorială fiind constituită din Virgil Bîrlădeanu, Tomasz Pawelec, Marin Dolinta şi Gabriela Popa. A aparut la Chisinau in luna octombrie.

Republica Moldova şi Organizaţiile internaţionale:

Anul 1991
9 noiembrie. Au fost publicate observaţiile Guvernului R. Moldova referitor la ,,Tratatul de colaborare economică” şi Hotărîrea Guvernului (semnată de prim-ministrul Valeriu Muravschi) referitor la ,,Tratatul Comunităţii Economice a statelor independente a fostului URSS”.
20-21 decembrie. La Alma-Ata în Kazahstan a avut loc reuniunea reprezentanţilor a 11 state foste sovietice. Din delegaţia moldoveană au făcut parte – M. Snegur, N. Ţîu, I. Costaş, viceministrul economiei naţionale Andrei Cheptene, ministrul-adjunct al finanţelor Valeriu Chiţan ş.a. Înainte de reuniune, M. Snegur, a declarat - ,,Moldova va participa ca membru plenipotenţiar la reuniunea de la Alma-Ata, întrucît ,,Acordul de la Mensk” are la bază o concepţie care diferă radical de cea de la Novo-Ogariovo. Aici dispare Centrul cu structurile sale anchilozate”.
Conducătorii celor 11 republici ex-sovietice (nu au participat Ţările Baltice şi Geor-gia) au semnat ,,Declaraţia de la Alma-Ata”.
30 decembrie. La Mensk a avut loc reuniunea statelor succesoare a URSS; tratativele au durat 8 ore. Pe ordinea de zi au fost 10 chestiuni. Au fost adoptate 15 texte, printre care acordul privind forţele strategice, forţele convenţionale, instanţele superioare ale Comunităţii şi dreptul fiecărei republici de a dispune de o parte a bunurilor din străinătate ale fostei URSS.
Rusia a recunoscut dreptul fiecărui stat participant de a soluţiona problemele militare pe baza propriilor sale legi. În ce priveşte forţele armate şi trupele de grăniceri, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova au avut o poziţie separată. Pînă la urmă au obţinut dreptul de a avea armată proprie.
31 decembrie. Regatul Danemarcei a recunoscut R. Moldova.

Anul 1992
31 ianuarie. Preşedintele M. Snegur a participat la Reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia).
3 februarie. ONU a anunţat că R. Moldova i-a prezentat o cerere oficială de aderare.
Premierul V. Muravschi s-a întîlnit cu Daniel Donovan, conducătorul grupului de experţi, care a declarat că ,,procesul de tranziţie al republicii la economia de piaţă va fi dificil şi de durată”.
10 februarie. James Baker, secretarul de Stat al SUA, s-a aflat în vizită la Chişinău. A declarat - ,,Dorim cu toţii să vedem Moldova ca membru CSI”. Tot atunci un avion militar american ,,Hercules” C-141, a adus 14 tone de medicamente ca ajutor umanitar.
14 februarie. La Mensk a avut loc reuniunea conducătorilor de stat din CSI. Preşedintele M. Snegur a declarat printre altele că ,,Moldova îşi rezervă dreptul de a-şi crea armată naţională”.
26 februarie. La Helsinki, în prezenţa preşedintelui finlandez, Preşedintele M. Snegur a semnat ,,Actul final de la Helsinki”.
2 martie. Republica Moldova a devenit membră ONU. Preşedintele M. Snegur a ţinut un discurs (conform protocolului) la New-York.
10 martie. R. Moldova a devenit membru al Consiliului de Cooperare Nord Atlantic.
20 martie. La reuniunea de la Kiev şefii de state din CSI au discutat 17 probleme.
28 martie. Decretul Preşedintelui privind starea excepţională pe întreg teritoriul Moldovei.
12 august. Premierul A. Sangheli s-a aflat la Washington unde a semnat statutul FMI.
Din cauza războiului din zonă s-au refugiat 108 mii de persoane, din care 51.000 în partea dreaptă a Nistrului, iar 57.000 în Ucraina.
1-5 septembrie. Vizita Preşedintelui M. Snegur în Elveţia. 4 septembrie. Întîlnire cu Michael Blackwell reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional (FMI), care îşi propunea să facă o riguroasă trecere în revistă a necesităţilor republicii în asistenţă tehnică, în restructurarea sistemului bancar şi statistic, conform sistemului internaţional.
10 septembrie. Preşedintele M. Snegur l-a primit pe Adam Daniel Rotfeld, reprezentantul personal al Preşedintelui OSCE, care apoi s-a deplasat la Tighina şi Tiraspol.
Început octombrie. A. Sangheli a semnat la Washington documentele de aderare la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. A făcut o vizită la New York, iar la întoarcere a trecut prin Nürnberg.
29-30 octombrie. La Tokyo a avut loc conferinţa dedicată coordonării procesului de acordare de asistenţă către Noile State Independente.

Anul 1993
22 ianuarie. La Mensk a avut loc întîlnirea la vîrf a şefilor de stat din CSI. S-au discutat 13 chestiuni, inclusiv situaţia social-politică din Tadjikistan. În final a fost adoptată o ,,Declaraţie” în care se sublinia necesitatea păstrării relaţiilor economice şi a integrării economice între statele CSI.
4 februarie. FMI a acordat primul credit în valoare de 19 milioane dolari SUA, R. Moldova, pentru importul de cereale.
14 februarie. Parlamentul României (cele două camere reunite) a adoptat un ,,Apel către parlamentele statelor CSCE”, punînd problema deţinuţilor de la Tiraspol.
19-20 martie. Doamna Catherine Lalumiere, Secretarul General al Consiliului Europei, s-a aflat la Chişinău.
31 martie. Preşedintele Parlamentului P. Lucinschi a avut o întîlnire cu delegaţia BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), condusă de Wafic Grans. Timp de o săptămînă aceasta delegaţie a studiat situaţia economică din republică şi a clarificat domeniile pentru acordarea creditelor.
10 aprilie. A fost constituit Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova (înregistrat la 23 aprilie).
16 aprilie. La Mensk a avut loc şedinţa extraordinară (cu uşile închise) a şefilor de state din CSI.
19-20 aprilie. La Chişinău s-a aflat Catherine Lalumiere, Secretarul General al Consiliului Europei. În cadrul întrevederii cu Preşedintele M. Snegur, aceasta a declarat - ,,nimeni în Europa nu doreşte reeditarea evenimentelor din fosta Iugoslavie” şi că ,,Ne vom adresa Rusiei să dea dovadă de bunăvoinţă”.
19 aprilie. Premierul A. Sangheli s-a aflat la Washington unde a avut o întîlnire la sediul FMI.
20 aprilie. Ministrul moldovean de Externe, Nicolae Ţîu, a depus cererea de aderare la Consiliul Europei.
6 mai. ,,Moldova Suverană” a citat o declaraţie a lui Winston Temple, şeful biroului din Moldova al PNUD, din care reţinem că în Moldova s-au investit prin Guvern, 100 milioane dolari SUA şi prin întreprinderi mixte, 54 milioane dolari SUA.
7 mai. A fost semnat Memorandumul care reglementa activitatea Misiunii OSCE în republica noastră, cu Timothy A. Williams (şeful misiunii).
11 mai. A fost semnat acordul cu privire la primul proiect de asistenţă acordat de PNUD Republicii Moldova, în scopul pregătirii specialiştilor pentru elaborarea programelor eficiente şi competitive, necesare republicii pentru relaţiile cu PNUD şi alte organizaţii internaţionale. Părţile au fost reprezentate de A. Cheptene, ministrul Relaţiilor Economice Externe şi Rheinhard Hemke, Director al Departamentului pentru Europa şi CSI al PNUD.
14 mai. La Moscova a avut loc reuniunea extraordinară a CSI. A doua zi, în 15 mai, M. Snegur a discutat cu B. Elţin despre aplicarea ,,Convenţiei moldo-ruse” din 21 iulie 1992.
20 mai. Preşeidntele M. Snegur a trimis un mesaj Secretarului General al ONU Boutros Ghali, despre procesul deţinuţilor de la Tiraspol.
4 iunie. O delegaţie FMI s-a aflat la Chişinău.
25 iunie. M. Snegur s-a întîlnit cu J. Walters, şeful misiunii Băncii Mondiale.
15 iulie. Preşedintele M. Snegur s-a întîlnit cu delegaţia Comisiei pentru Afaceri Civile a Adunării Parlamentare a Atlanticului de Nord.
2 august. Experţii Băncii Mondiale s-au întîlnit la Chişinău cu Prim-ministrul A. Sangheli. Un credit de 60 milioane dolari SUA era gata să fie acordat.
4 august. În şedinţa extraordinară a Parlamentului, 162 de deputaţi au votat pentru aderarea la CSI, 22 contra, 4 au avut buletinele nevalabile, iar 91 nu au participat la votare. Numărul de voturi ,,pro” a fost insuficient, ceea ce a amînat aderarea R. Moldova la această structură regională.
10 august. Au fost reluate şedinţele extraordinare ale Parlamentului. Preşedintele M. Snegur insista asupra aderării la CSI.
11 august. Reprezentanţii BERD s-au întîlnit cu Prim-ministrul A. Sangheli şi au promis acordarea unui credit de 40 milioane de dolari SUA pentru sectorul energetic.
23 septembrie. Preşedintele M. Snegur a participat la reuniunea şefilor de state din CSI la Moscova.
1 octombrie. Fondul Monetar Internaţional a aprobat un credit de 32 milioane pentru Republica Moldova.
Parlamentul Republicii a respins ,,Acordul de aderare la CSI”.

Anul 1994
13-16 martie. Preşedintele Mircea Snegur s-a aflat la Bruxelles. În 14 martie s-a întîlnit cu regele Belgiei Albert al XI-lea. În 16 martie a semnat Documentul-Cadru al ,,Parteneriatului pentru Pace” şi a avut o întîlnire cu Manfred Woerner, secretarul general al NATO.
Guvernului Moldovei i s-a acordat de către Banca Mondială un împrumut de 60 de milioane de dolari SUA pentru susţinerea programului de reforme economice.
8 aprilie. Parlamentul a ratificat ,,Acordul cu privire la crearea Uniunii Economice” (în cadrul CSI).
14-15 aprilie. O delegaţie moldoveană în frunte cu Preşedintele M. Snegur s-a aflat la Moscova. La 15 aprilie a fost semnat ,,Actul de aderare la CSI”, mai puţin aspectele ce ţineau de securitatea colectivă şi colaborarea politico-militară.
19 mai. ONU şi-a inaugurat Reprezentanţa în R. Moldova.
16-19 iunie. Preşedintele M. Snegur s-a aflat la reuniunea de la Crans-Montana (Elveţia), unde s-a discutat despre tranziţia la economia de piaţă în cazul statelor central şi est europene.
17 iulie. Loic Bouvard, Preşedintele Adunării Parlamentare a Atlanticului de Nord, s-a aflat la Chişinău.
26 şi 27 august. Ploile torenţiale şi furtunile puternice au lovit raioanele Hînceşti, Orhei, Străşeni, Teleneşti, Comrat, Vulcăneşti, Cimişlia, Floreşti, Glodeni, Soroca, Ungheni, or. Orhei şi Stînga Nistrului. Au fost găsite 30 de cadavre, din care 24 în raionul Hînceşti – satul Călmăţui – 18, satul Cărpineni – 4 morţi – şi 4 în raionul Străşeni. Au fost inundate 1511 case, din care 291 distruse total. Numai în satul Dancu (r. Hînceşti) din 506 case, 118 au fost grav avariate, iar 31 deteriorate de tot.
28 august. A fost zi de doliu naţional. În biserici s-au oficiat servicii divine pentru cei care şi-au pierdut viaţa în calamităţile naturale.
Preşedintele M. Snegur a trimis telegrame în care cerea ajutor - ONU, Consiliului Europei, Comisiei Europene, CSCE, Cancelarului german H. Kohl.
30 septembrie. Preşedintele M. Snegur a ţinut un discurs la Asambleea Generală a ONU.
22 octombrie. Wilhelm Heynek, secretarul general al CSCE a vizitat Chişinăul.
4 noiembrie. La Chişinău a sosit Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Boutros Boutros-Ghali.
28 noiembrie. La Bruxelles, Preşedintele M. Snegur a semnat ,,Acordul de Parteneriat şi Cooperare cu Comunitatea Europeană”.
5 decembrie. Preşedintele M. Snegur a participat la reuniunea CSCE de la Budapesta, unde a avut şi o întrevedere cu Preşedintele român Ion Iliescu.
În anul 1994 pagubele provocate complexului agroindustrial de calamităţile naturale s-au ridicat la 1 miliard 422 milioane lei, printre acestea numărîndu-se şi cele 125 mii ha culturi cerealiere, 8 mii ha de lucernă, 3 mii ha de culturi leguminoase, lichidarea a peste 43 mii ha livezi şi a 23 mii ha viţă de vie. Producţia globală agricolă a scăzut cu 26 %, cea a cărnii cu 15 %, cea a laptelui cu 13 % ş.a.

Anul 1995
11 ianuarie. Prim-ministrul A. Sangheli a primit o delegaţie a Consiliului Europei, din care făceau parte – David Atkinson, Geza Jeszenski, Josette Durrieu, Jordi Selc-Tura, Jean Sallinger.
10-12 februarie. La Alma-Ata a avut loc summitul CSI la care a participat şi M. Snegur.
23 februarie. M. Snegur, P. Lucinschi şi A. Sangheli s-au întîlnit cu Miguel Angel Martinez preşedintele APCE.
11 martie. Premierul A. Sangheli a participat la Conferinţa Mondială pentru Dezvoltare Socială de la Copenhaga (sub egida ONU).
18 martie. Premierul A. Sangheli a participat la Paris la Reuniunea Grupului Consultativ al ţărilor donatoare pentru R. Moldova.
14-15 aprilie. M. A. Martinez, Preşedintele APCE, s-a aflat în a doua sa vizită la Chişinău.
27 iunie. Preşedintele Parlamentului P. Lucinschi a ţinut un discurs în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, promiţînd că ,,Moldova va deveni un partener constructiv”.
13 iulie. Republica Moldova a devenit membră a Consiliului Europei. La ceremonia de aderare au participat Primul-ministru A. Sangheli, Preşedintele Parlamentului D. Moţpan şi Ministrul Afacerilor Externe M. Popov.
1 noiembrie. La Chişinău s-a ţinut a VI-a reuniune a ţărilor participante la Cooperarea Economică la Marea Neagră.

Anul 1996
19 ianuarie. La Moscova a avut loc reuniunea şefilor de stat din CSI. Preşedinţii Federaţiei Ruse, Republicii Moldova şi a Ucrainei (L. Kucima), au făcut o ,,Declaraţie comună privind reglementarea politică urgentă a conflictului transnistrean”.
10-12 februarie. A fost perfectat ,,Memorandumul R. Moldova-Banca Mondială”, prin care Moldovei urmau să i se acorde 200-300 milioane de dolari SUA pentru trei ani.
29 februarie. La Chişinău a avut loc 1-a Reuniune a Comitetului Mixt de Cooperare între R. Moldova şi U. Europeană. Din partea moldoveană au participat – A. Sangheli, A. Cheptine (copreeşdintele Comitetului), Tatiana Lapicus, Ion Bulgac, M. Lupu, Ion Căpăţînă (viceministru de Externe), A. Andrieş (Preşedintele AŞM), M. Popov, Tudor Botnaru (ambasadorul R. Moldova în Belgia). A doua zi, de 1 martie, A. Cheptine şi Klaus Schneider au ţinut o conferinţă de presă.
18 mai. Preşedintele M. Snegur a participat la summitul CSI de la Moscova. Acolo a avut şi o întrevedere cu Preşedintele rus B. Elţin.
31 septembrie. Premierul A. Sangheli a participat la şedinţa anuală a donatorilor Băncii Mondiale şi FMI, care şi-a ţinut lucrările la Washington.
26 octombrie. La Chişinău a fost semnat ,,Acordul creditar între Guvernul Moldovei şi Banca Mondială”.
În anul 1996 relaţiile economice au fost în continuare predominant cu statele CSI. Ţărilor CSI le reveneau 68,3% din exporturile Moldovei şi 60,9% de importuri. Aceasta se datora în cea mai mare parte Rusiei care deţinea în exportul Moldovei 53,9% din total, şi 50% din importuri.

Anul 1997
10-11 februarie. J. Solana, Secretarul General al Alianţei Nord Atlantice, a efectuat o vizită de documentare în Republica Moldova.
28 martie. Reuniunea şefilor de state CSI la Moscova. Au fost luate două decizii importante – crearea Comitetului pentru reglementarea conflictelor din ţările membre (în frunte cu Victor Cernomîrdin) şi aprobarea Concepţiei dezvoltării economice internaţionale a Comunităţii. Petru Lucinschi a avut întrevederi cu omologii săi din Georgie, Azerbaidjan, Kazahstan şi Turkmenistan – E. Şevaenadze, Gh. Aliev, N. Nazarbaev şi, respectiv, Saparmurat Niazov.
31 martie. Preşedintele P. Lucinschi a ţinut o conferinţă de presă la Chişinău. A spus că au fost discutate 3 grupuri de probleme: a) ce ţineau de politica integraţionistă în CSI; b) reglementarea conflictelor din Abhazia, Tadjichistan şi Moldova; c) ce ţin de desemnarea cadrelor în vederea creării unor comitete în CSI. A menţionat că spre sfîrţitul anului 1997 se aştepta să fie stopat declinul economic din ,,ţara noastră”.
12-13 aprilie. La Londra a avut loc reuniunea anuală a BERD. La aceasta au participat prim-ministrul I. Ciubuc, viceministrul I. Guţu, ministrul finanţelor V. Chiţan, viceguverantorul Băncii Naţionale Dumitru Ursu.
8 mai. La Moscova a fost semnat ,,Memorandumul privind principiile de normalizare a relaţiilor între Chişinău şi Tiraspol” şi a fost făcută ,,Declaraţia comună” a Preşedinţilor Federaţiei Ruse, Ucrainei (state garante) şi OSCE. Varianta unei confederaţii era exclusă. P. Lusinschi a pus problema creării vămilor comune moldo-ucrainene la hotarul cu Ucraina. Textul Memorandumului a fost publicat abia în 24 mai 1997.
15-16 mai. U.E. şi trei state asociate ei – Cipru, Islanda şi Norvegia – au salutat ,,Memorandumul” din 8 mai 1997.
21 mai. Premierul I. Ciubuc a negociat la Washington cu reprezentanţii Băncii Mondiale asupra ,,Memorandului de ajustare structurală a economiei naţionale”. Au fost prevăzute 35 de milioane de dolari pentru R. Moldova în luna iunie.
13 septembrie. Banca Mondială a aprobat creditul de 45 milioane de dolari SUA pentru R. Moldova şi un împrumut de 55 milioane pentru ajustările din economie.
29 septembrie. P. Lucinschi l-a primit pe noul şef al Misiunii OSCE – John M. Evans, însoţit de Simon Cerkezişvili, şeful adjunct al Misiunii OSCE; la întîlnire a participat şi A. Ţăranu, consilier prezidenţial cu misiuni speciale.
1 octombrie. P. Lucinschi l-a primit pe Karsten Petersen, reprezentantul Preşedintelui în exerciţiu al OSCE, care a declarat că perspectivele reglementării definitive (a problemei transnistrene) inspirau optimism.
9 octombrie. La Bişkek a avut loc Consiliul şefilor de guvern din ţările membre CSI.
10 octombrie. La Strasbourg a avut loc Reuniunea la nivel înalt a Consiliului Europei, la care au participat 44 lideri de state. Leni Fischer, Preşedintele APCE şi Daniel Tarschys, Secretarul general al CE au apreciat eforturile pentru reglementarea paşnică a diferendului transnistrean. P. Lucinschi a avut întrevederi cu E. Constaninescu, A. Kwasniewski, J. Santer, G. Horn (Prim-ministrul maghiar), cu Preşedinţii Ucrainei, Azerbaidjanului, Georgiei, cu prim-ministrul olandez Wim Kok.
22-23 octombrie. La Chişinău s-a desfăşurat summitul CSI.
31 octombrie. La Palatul Republicii a avut loc ceremonia de prezentare a proiectului terminalului de produse petroliere pe care Compania mixtă moldo-elenă a început să-l realizeze. La aceasta au asistat reprezentanţi ai Guvernului moldovean şi BERD, oameni de afaceri şi bancheri de la Banca Naţională a Greciei. Terminalul construit urma să aibă capacitatea de 2,1 milioane t metrice de compustibil pe an.
11-12 decembrie. La Chişinău s-a desfăşurat a X-a sesiune a APCEMN – Adunarea Parlamentară a ţărilor riverane la Marea Neagră.
În anul 1997 datoria externă ajunsese la 1,2 miliarde dolari SUA şi constituia 60 % din PIB (pe cînd în 1993 aceasta era 20 % din PIB). 69,6% din exportul moldovean a fost îndreptat spre ţările CSI, iar importul din acestea a fost de 51,6%. Partenerul principal a rămas în continuare Rusia cu 58,2% din export şi 28,5% din importul Moldovei.

Anul 1998
26-27 ianuarie. La invitaţia Preşedintelui Comisiei Europene, J. Santer, P. Lucinschi s-a aflat în vizită în Belgia. Printre personalităţile cu care a avut întrevederi au fost Regele Albert al II-lea, Primul-ministru belgian Jean-Luc Dehaene, Secretarul General al NATO J. Solana, Secretarul General al Consiliului Europei Jose Cutillera şi cu J. Santer.
7 mai. Boris Berezovschi, noul Secretar Executiv al CSI, s-a întîlnit cu P. Lucinschi la Chişinău şi s-a arătat interesat de dinamizarea relaţiilor economice între statele CSI.
13 mai. Roger Grawe, Directorul Departamentului Băncii Mondiale pentru Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia şi Moldova a fost în vizită de lucru la Chişinău. A declarat că în următoarele ,,4-5 luni se va negocia o nouă strategie de asistenţă”.
15 mai. Preşedintele P. Lucinschi l-a primit pe Federico Mayor, Directorul UNESCO, în audienţă. Apoi acesta s-a întîlnit cu parlamentarii, ministrul de Externe Tăbăcaru şi a întreprins o vizită la Universitatea de Stat.
16-18 mai. La Chişinău s-a desfăşurat forumul internaţional - ,,Pentru cultura păcii şi un dialog al civilizaţiilor, împotriva unei culturi a războiului”, cu participanţi din 36 de ţări. Din spaţiul CSI a fost prezent scriitorul kîrgîz Cinghiz Aitmatov, Moldova a fost reprezentată de scriitorii I. Druţă şi M. Cimpoi.
3 iunie. Mitropolia Basarabiei a depus la CEDO o plîngere împotriva Republicii Moldova. Aceasta a fost înregistrată în 26 ianuarie 1999.
29 iunie. Hugues Mingorelli, şeful structurii UE pentru relaţiile cu Ucraina, Belarus şi Moldova, s-a aflat în vizită la Chişinău. A făcut constatarea că în 8 ani R. Moldova a primit 126 milioane ECU suport financiar de la CE/UE.
30 iunie. Preşedintele P. Lucinschi l-a primit pe Secretarul General al OSCE Giancarlo Aragona.
1 iulie. A intrat în vigoare ,,Acordul de parteneriat şi cooperare dintre Moldova şi Comunitatea Europeană”.
1-2 iulie. La Chişinău s-a desfăşurat seminarul OSCE - ,,Relaţiile dintre autorităţile centrale şi cele regionale”.
8 septembrie. La Baku a avut loc Conferinţa internaţională despre coridorul de transport Europa-Caucaz-Asia. În final a fost semnat ,,Acordul privind transportul internaţional”. Reprezentantul Moldovei, P. Lucinschi, a avut întrevederi cu preşedinţii Turciei, Ucrainei, Azerbaidjanului şi României.
24 septembrie. Preşedintele P. Lucinschi a ţinut un discurs la Asambleea Generală a ONU la New-York.
28 septembrie. Secretarul General al NATO, Javier Solana s-a aflat în vizită la Chişinău unde s-a întîlnit cu P. Lucinschi, D. Diacov, I. Ciubuc. Într-un interviu acordat înainte de venire, J. Solana a apreciat - ,,Păşind într-un nou secol, putem include R. Moldova printre partenerii şi prietenii noştri”.
17 noiembrie. B. Berezovschi, Secretarul Executiv al CSI, l-a vizitat pe P. Lucinschi, cu care a discutat despre reforma CSI..
4 decembrie. Preşedintele P. Lucinschi a avut o întrevedere cu Doamna Josette Durrieu, vicepreşedintele APCE
18 decembrie. BERD a acordat un credit de 8 milioane de dolari SUA pe 5 ani, pentru redresarea sectorului financiar.
Partenerii economici principali în anul 1998, au rămas în continuare statele CSI. Acestora le-a revenit 67,9% din exportul moldovean şi 43,0% din import. Rusia avea o poziţie deosebită şi în continuare, prin 53,3% din exportul Moldovei şi 22,8 % din importul acesteia.

Anul 1999
Ianuarie. Cabinetului de miniştri i-a parvenit decizia Consiliului Directorilor Executivi ai FMI care a probat transferul pentru R. Moldova a unei noi tranşe de 35 milioane dolari SUA din cadrul memorandumului ,,Extend Fund Facility”.
13-15 ianuarie. Preşedintele P. Lucinschi, însoţit de I. Sturza (viceprim-ministru), N. Tăbăcaru (ministrul Afacerilor EXterne), A. Arapu (ministrul Finanţelor), V. Bulgari (ministrul Agriculturii şi Industriei de Prelucrare), însoţiţi de un grup de oameni de afaceri, au efectuat o vizită de lucru în Elveţia. P. Lucinschi a avut întrevederi cu Ruth Dreyfuss, Preşedintele Confederaţiei Elveţiene, cu 14 consilieri federali. A vizitat sediile OMC, Centrului de Comerţ Internaţional, Organizaţiei Mondiale pentru proprietatea intelectuală, Clubul diplomatic de la Geneva, s-a întîlnit cu Directorul oficiului ONU din Geneva.
8 februarie. Miniştrii de finanţe ai UE au hotărît acordarea unui credit de 15 milioane EURO R. Moldova.
12 februarie. Ion Căpăţînă, ambasadorul plenipotenţiar şi extraordinar al R. Moldova în Regatul Belgiei, a înmînat lui Jacques Santer (Comisia Europeană) scrisorile sale de acreditare în calitate de reprezentant al R. Moldova la UE.
24-25 februarie. Doamna Helle Degn (Danemarca), Preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, a declarat la Chişinău, că OSCE vedea soluţionarea problemei transnistrene doar prin respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei, prin elaborarea şi adoptarea unui statut special pentru Transnistria. A avut o întrevedre cu P. Lucinschi, D. Diacov şi N. Tăbăcaru, apoi a plecat la Tiraspol unde s-a întîlnit cu generalul rus Valeri Evnevici, comandantul GOTR. P. Lucinschi a lansat ideea ,,unui micro-Rambouillet”, adică un document OSCE pentru sancţionarea conflictelor de natură separatistă.
24 martie. Delegaţia BERD (în frunte cu Thomas Mayer, director regional pentru R. Moldova) l-a vizitat pe P. Lucinschi şi şi-a arătat interesul pentru privatizarea ,,Moldtelecom”.
29 martie. La invitaţia Comisiei Europene, Prim-ministrul I. Sturza şi ministrul Afacerilor Externe N. Tăbăcaru s-au deplasat la Bruxelles pentru a discuta posibilitatea acordării unui credit de 15 milioane de dolari SUA. Printre oficialii cu care s-au întîlnit a fost Hans Van Den Brock, Comisarul European pentru Relaţii Externe.
1-2 aprilie. La Moscova s-a desfăşurat reuniunea şefilor de state din CSI. Moldova a fost reprezentată de P. Luscinschi, însoţit de A. Muravschi, N. Tăbăcaru, A. Arapu. Înafara agendei oficiale, P. Lucinschi a întreprins o vizită la Academia de Ştiinţe Sociale a Federaţiei Ruse, apoi s-a întîlnit cu Evgheni Primakov cu care a discutat despre necesitatea reeşalonării datoriilor R. Moldova, inclusiv pentru gaze. A urmat o întrevedre a lui I. Sturza cu Vadim Gustov.
S-a stabilit că la data de 9 aprilie la Kiev urmau să se întîlnească Preşedinţii Moldovei, Ucrainei şi Prim-ministrul rus.
14 aprilie. I. Sturza a declarat în interviul publicat în Moldova Suverană că ,,Opţiunea primordială a Cabinetului este integrarea europeană, nu CSI”.
16 aprilie. P. Lucinschi s-a întîlnit cu Mark Medish, asistent al secretarului Trezoreriei SUA, aflat în vizită de documentare în R. Moldova. A arătat disponibilitatea de a susţine R. Moldova în OMC şi în dialog cu organismele financiare internaţionale.
21-27 aprilie. P. Lucinschi, N. Tăbăcaru şi V. Pasat, însosiţi de ambasadorul RM în SUA – Ceslav Ciobanu, au participat la summit-ul jubiliar al NATO în SUA. P. Lucinschi s-a întîlnit cu M. Albright care a evidenţiat succesele republicii în promovarea reformelor din economie şi în special în agricultură; a efectuat o vizită în oraşul Raleigh din Carolina de Nord; a participat la summitul GUAM; a avut o întrevedere cu senatorul Patrick Leathy.
17 mai. Iuri Iarov, Secretarul Executiv, Preeşdintele Comitetului Executiv al CSI a venit la Chişinău unde s-a întîlnit cu D. Diacov însoţit de V. Voronin (Preşedintele Grupului parlamentar moldovenesc în Adunarea interparlamentară a CSI). O altă întrevedere a fost cea cu I. Sturza, la care s-a convenit că pînă la următoarea şedinţă a şefilor de stat şi de guvern CSI, Secretariatul va pregăti proiectul de creare a zonei de comerţ liber.
Iunie. În Parlament se discuta despre privatizarea Tutun CTC şi Tirex Petrol.
9 iunie. D. Diacov a avut o întrevedere cu Shigenits Sugisaki, adjunctul directorului manager al FMI. A urmat o masă rotundă convocată de F. Wolf cu titlul Strategii pentru facilitarea tranziţiei economice a Molodvei, la care au participat şi James Madison şi George Maison.
17-18 iunie. La Palatul Republicii a avut loc a 22-a Conferinţă a Miniştrilor Europeni ai Justiţiei din 41 state europene. Şeidnţa a fost deschisă de Hans Christian Kruger, Secretarul General adjunct al Consiliului Europei şi de P. Lucinschi.
21 iunie. P. Lucinschi s-a întîlnit cu noul şef al Misiunii OSCE în R. Moldova – William Hill, însoţit de fostul şef al misiunii – John Evans.
În aceeaşi zi P. Lucinschi l-a primit pe Jacques Diouf, Directorul Genral al Asociaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.
24 iunie. P. Lucinschi a ţinut discurs la a III-a parte a sesiunii ordinare din 1999 a APCE.
29-30 iulie. P. Lucinschi a participat la Sarajevo la reuniunea de vîrf consacrată lansării Planului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, fiind însoţit de N. Tăbăcaru, Iurie Pînzaru (consilier prezidenţial în probleme de politică externă), Ion Căpăţînă (ambasadorul RM în Regatul Belgiei). A avut întrevederi cu Valdas Adamkus şi cu A. Kwasniewski. A doua zi aa vut întrevederi cu J. Chirac, B. Clinton, M. Ahtisaari (Preşedintele Adunării), B. Hombach, M. Albright.
10-11 septembrie. Preşedintele P. Lucinschi a participat la Ialta la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ,,Cooperarea de la Marea Baltică la Marea Neagră: spre o Europă unită a secolului XXI fără linii de demarcaţie” (în total au fost 24 delegaţii naţionale şi şapte organizaţii internaţionale). Preşedintele Finlandei, Martti Ahtisari a declarat că UE intenţiona să contribuie la soluţionarea problemei transnitrene. ,,Finlanda intenţionează să delege în Moldova trei persoane cu funcţii de răspundere din UE. Moldova nu a fost uitată de noi”.
13-17 septembrie. Premierul I. Sturza şi primvicepremierul de Externe, Iurie Leancă, s-au aflat la Paris. Au avut întîlniri cu prim-ministrul Lionel Jospin, cu Ministrul francez pentru Afaceri Europene P. Moscovici, care a zis că R. Moldova trebuie să pună în aplicare toate prevederile APCE şi că ,,nu există nici o poartă închisă”. Primul pas de integrare în UE îl constituie intrarea în OMC. Oficialii francezi au asigurat că Franţa va susţine multilateral R. Moldova.
28 septembrie. Ion Sturza s-a întîlnit cu Timmo Summa, director de departament la Comisia Europeană, care a reafirmat disponibilitatea Comisiei Europene de a interveni mai hotărît în aplanarea conflcitului din Transnistria.
8 octombrie. I. Sturza a reprezentat R. Moldova la Şedinţa şefilor de guvern din CSI la Ialta, unde s-a apreciat că volumul comerţului reciproc s-a redus cu 37,2% în lunile ianuarie-iunie 1999.
12 octombrie. Preşedintele P. Lucinschi s-a întîlnit la Chişinău cu delegaţia Parlamentului European pentru relaţiile cu Ucraina, Belarus şi Republica Moldova, condusă de Jan Marinus Wiersma (copreşedintele Comitetului parlamentar de cooperare UE-RM), care a arătat disponibilitatea UE de a extinde colaborarea cu ţara noastră.
19 noiembrie. La summitul OSCE de la Istambul, Federaţia Rusă s-a obligat să retragă trupele şi armamentul din estul Republicii Moldova pînă la 5 octombrie 2002.
5-7 decembrie. La Chişinău s-a aflat în vizită Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lordul Russel-Johnston.
În anul 1999, 54,7 % din exportul şi 41,3 % din importul Moldovei a revenit ţărilor CSI; partea Rusiei a scăzut simţitor – 41,3 % din export şi 23,7 % din import. Printre cauzele ce pot fi invocate e şi criza economică din Rusia în august 1998.

Anul 2000
Moldova urma să achite 81,3 mln. dolari SUA datorie externă.
20 ianuarie. R. Growe, Directorul regional al Băncii Mondiale, s-a întîlnit cu Petru Lucinschi. A declarat că va fi trimisă o comisie de experţi care va găsi în comun cu partea moldoveană, modalităţi optime privind impulsionarea procesului de privatizare a SA ,,Moldtelecom”.
24 ianuarie. Preşedintele P. Lucinschi s-a întîlnit cu V. Putin la Moscova, apoi a participat la reuniunea informală a şefilor de state din CSI. A doua zi s-a desfăşurat summitul propriu-zis în cadrul căruia delegaţia moldoveană nu a participat la discutarea chestiunilor de ordin politic şi militar. Pentru prima dată din delegaţia moldoveană au făcut parte şi reprezentanţi ai administraţiei transnistrene. S-a discutat şi despre crearea unei Zone de Comerţ Liber în cadrul CSI.
Premierul D. Braghiş s-a aflat la Bruxelles unde s-a întîlnit cu J. Solana. Oficialii UE au arătat că exista perspectiva asocierii R. Moldova la UE.
10-11 februarie. Secretarul General al NATO, Lordul Georges Robertson, s-a aflat în vizită la Chişinău. S-a întîlnit cu Preşedintele P. Lucinschi, cu parlamentarii şi cu premierul. A declarat - ,,Moldova este şi va rămîne o ţară foarte importantă în arhitectura securităţii pe care o construim în Europa de Sud-Est”.
16 februarie. R. Haas a declarat că negocierile cu Guvernul moldovean s-au încheiat şi că pentru anul 2000 era prevăzut un buget de austeritate şi privatizări. A menţionat posibilitatea acordării din 31.III a unui credit de 35 milioane de dolari.
29 februarie-3 martie. Delegaţia parlamentară a CSCE s-a aflat în vizită de documentare în R. Moldova.
21-22 martie. La Kiev a fost organizată o conferinţă internaţională în problema reglementării conflictului transnistrean, organizată de Ministerul Afacerilor Externe ucrainean şi Misiunea OSCE la Chişinău. Au participat delegaţi de la Chişinău, Tiraspol, din Federaţia Rusă, Ucraina, alte state membre OSCE şi conflictologi din SUA şi Canada.
După această conferinţă, Vasile Sturza, reprezentantul Preşedintelui R. Moldova la negocierile cu Tiraspolul, a declarat într-o conferinţă de presă că în curînd urma să fie finisată pregătirea proiectului de statut al Transnistriei şi că Tiraspolul vorbea de principiul a două state suverane şi independente care discută de spre crearea statului comun.
27 aprilie. La Chişinău a avut loc reuniunea miniştrilor de externe a 11 ţări membre CEMN. Şedinţa a fost deschisă de D. Braghiş. Preşedinţia CEMN a fost transmisă României. S-a concenit că d ela 1 iunie 1999 urma să funcţioneze Banca Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare în care Moldova ar fi deţinut 2%.
Mai. Criza guvernamentală s-a declanşat datorită cererii FMI de privatizare a ,,Moldtelecom”, a întreprinderilor complexului energetic, ramurii tutunului şi a 5 fabrici de vinuri şi coniacuri. Parlamentul nu reuşea să întrunească majoritatea parlamentară în această privinţă.
10 mai. 20 de partide şi mişcări social-politice din Moldova au semnat - ,,Declaraţia cu privire la integrarea europeană”.
30 mai. Întrevederea Petru Lucinschi-Iuri Iarov, secretarul executiv al CSI, în cadrul căreea s-a discutat legat de summitul CSI ce urma să se desfăşoare între 20 şi 21 iunie 2000 la Moscova. După aceasta I. Iarov s-a întîlnit cu D. Braghiş.
P. Lucinschi l-a primit pe reprezentantul OSCE W. Hill.
20-21 iunie. La Moscova a avut loc summitul CSI, la care au participat din partea Moldovei – P. Lucinschi, D. Braghiş şi N. Tăbăcaru. S-a discutat despre crearea zonei de comerţ liber, programul dezvoltării comunităţii pînă în anul 2005, programul de luptă contra terorismului.
6-7 iulie. Benita Ferrero Waldner (Preeşdintele OSCE, Ministru federal al Afacerilor Externe a Austriei), însoţită de 12 deputaţi din diferite state OSCE a sosit la Chişinău într-o vizită de documentare. În prima zi s-a întîlnit cu D. Diacov căruia i-a dat asigurări că organizaţia pe care o reprezintă va depune şi în continuare eforturi considerabile pentru urgentarea aplanării diferendului transnistrean, respectînd suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. După aceasta B. Ferrero-Waldner a avut o întrevedere cu Ministrul de Externe N. Tăbăcaru. La 7 iulie delegaţia s-a aflat la Tiraspol unde s-a întîlnit cu I. Smirnov şi Gr. Maracuţa. La întoarcerea în Chişinău a avut o întîlnire cu P. Lucinschi, în timpul căreia a salutat crearea Comisiei Primakov. A urmat întrevederea cu prim-ministrul D. Braghiş, în timpul căreia a asigurat că va întreprinde paşi pentru rejudecarea lui I. Ilaşcu într-o ţară membră OSCE. Printre cei care au mai însoţit-o pe Dna Waldner au fost Franz Parac, ambasadorul austriac la OSCE şi Martin Ajdic, directorul ministerului austriac de externe.
12 iulie. P. Lucinschi a sosit la Bruxelles pentru o vizită de 3 zile. A avut întîlniri cu R. Prodi, J. Solana, B. Hombach, prinţul moştenitor Filippe.
B. Hombach, coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a declarat că va pleda pentru schimbarea statutului Republicii Moldova şi includerea ei în calitate de membru cu drepturi depline al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
R. Prodi a declarat că nu exista nici un fel de predilecţie ale organismelor europene privind colaborarea economică în CSI, aceasta acordînd posibilităţi pentru extinderea relaţiei Est-Vest şi crearea unei Europe unite, fără linii de divizare. A salutat crearea Comisiei Primacov.
N. Tăbăcaru a efectuat o vizită la Comisariatul European pentru asistenţă umanitară şi la Oficiul Belgian de Comerţ Extern.
17 iulie. La şedinţa Consiliului Permanent al OSCE la Viena, R. Moldova a propus schimbarea mandatului şi componenţei forţelor de menţinere a păcii din Transnistria. Reprezentanţii Transnistriei au refuzat să participe la şedinţă, în cadrul delegaţiei moldoveneşti, şi au părăsit sala în semn de protest pentru că nu li s-a oferit cuvîntul. I. Sturza a apreciat că conflictul transnistrean nu poate fi comparat cu alte conflicte din lume, care au o cu totul altă motivaţie.
28 iulie. La Kremlin au avut loc convorbiri între P. Lucinschi şi V. Putin despre soluţionarea problemei transnistrene şi despre summitul CSI ce urma să aibă loc între 17-18 august în Crimeea.
18 august. Preşedintele P. Lucinschi a participat la reuniunea neoficială a şefilor de stat din CSI. A avut întrevederi bilaterale cu preşedinţii Rusiei, Ucrainei, Kazahstanului şi Georgiei. A declarat - ,,Fără crearea unei zone a comerţului liber, cu o politică tarifară raţională şi reciproc acceptabilă, CSI nu va reuşi să devină o organizaţie cu adevărat viabilă şi eficientă. Toţi şefii de stat conştientizează acest lucru şi sînt dispuşi să lucreze în scopul adîncirii proceselor de integrare”.
6 septembrie. Summitul Mileniului şi-a deschis lucrările la sediul ONU. După a avut loc reuniunea şefilor statelor şi guvernelor ai ţărilor membre ale Organizaţiei Mondiale a Francofoniei. Dimineaţa P. Lucinschia avut o întîlnire cu Jose Maria Aznar, iar seara cu Bertie Ahern, prim-ministrul Irlandei. 7 septembrie. A avut loc reuniunea GUAM la care s-au purtat discuţii despre diversificarea relaţiilor de colaborare în plan economic, politic şi cultural. Îna doua jumătate a zilei delegaţia moldoveană a participat la dialogul interactiv – ,,Rolul ONU în secolul XXI”. 8 septembrie. A avut loc conferinţa ,,Silk-Sat” la Universitatea din Maryland şi East-West Management Institute (Ney York). P. Lucinschi s-a văzut cu E. Constantinescu la sediul misiunii române de lîngă ONU. 10-12 seprembrie. P. Lucinschi s-a aflat la Washington, unde a avut în 11 septembrie întîlniri cu James Wolfensohn (Banca Mondială) şi Alan Groenspan (Preşedintele Băncii Centrale a SUA).
18-19 septembrie. La Bruxelles a avut loc a 3-a şedinţă a Comitetului de Cooperare parlamentară Uniunea Europeană-Republica Moldova. Chişinăul a fost atenţionat că nu mai avea o poziţie fermă în ce priveşte integrarea în Uniunea Europeană.
19 septembrie. P. Lucinschi a fost vizitat de Enst Muehlemann, noul raportor al Consiliului Europei pentru Republica Moldova, care a dat asigurări că va fi echidistant şi imparţial în abordarea problemelor.
A urmat o întrevedere cu Roger Grawe, Directorul regional al Băncii Mondiale, care a pledat pentru soluţionarea de către Parlament a problemelor ce ţin de privatizarea întreprinderilor strategice din ramura vinificaţiei şi tutunăritului.
18 octombrie. Cabinetul de miniştri a redus termenul de interzicere a exportului de grîu de la 31 decembrie la 1 noiembrie. Aceasta a fost determinată de condiţia înaintată de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială pentru deblocarea finanţării externe a R. Moldova. Premierul D. Braghiş a menţionat că în rezerva de stat nu au fost acumulate toate cele 50 mii tone de grîu necesare. Iniţial, interdicţia a fost o măsură datorată secetei din primăvara-vara 2000.
10 noiembrie. Iuri Iarov, secretarul executiv al CSI a fost la Chişinău şi s-a întîlnit cu Preşedintele P. Lucinschi. Au discutat despre summitul CSI ce urma să aibă loc la Minsk între 30 noiembrie şi 1 decembrie.
14-15 noiembrie. W. Schwimmer, Secretarul General al Consiliului Europei a fost în vizită în R. Moldova. În prima zi a fost primit de P. Lucinschi şi a dat o înaltă apreciere realizărilor R. Moldova în procesul de democratizare. În a a doua zia vizitei sale W. Schwimmer a fost la Tiraspol.
24 noiembrie. D. Braghiş a participat la Berlin la Conferinţa Internaţională Europa Forum - ,,Europa în secolul XXI”. A vut întîlniri cu Dna Daubler-Gmelin, ministrul Federal al Justiţiei şi cu Dl G. Plenger secretar de stat al Ministrului Federal de Externe.
30 noiembrie. Petru Lucinschi a participat la Minsk summitul CSI, fiind însoţit de D. Braghiş, N. Cernomaz, Mihai Manoli (Ministrul Finanţelor), V. Ţurcanu (Ministrul de Interne). A avut o întrevedere cu Preşedintele rus V.Putin, urmate de întrevederi şi discuţii cu Preşedinţii Ucrainei, Kazahstanului, Azerbaidjanului, Georgiei etc.

Anul 2001
15 ianuarie. Preşedintele P. Lucinschi a avut o întrevedere cu reprezentantul OSCE în R. Moldova W. Hill.
14 februarie. La Chişinău s-a aflat o delegaţia foarte importantă a Uniunii Europene. Din aceasta făceau parte – Anna Lindh (ministrul de Externe al Suediei), Louis Michel (ministrul afacerilor externe din Belgia), Cristophor Patton (Comisar european pentru relaţiile externe) şi Javier Solana (secretarul general al Consiliului European şi înalt reprezentant PESC).
7 mai. Premierul V. Tarlev a plecat la Geneva pentru a participa la Consiliul General al OMC, în cadrul căruia R. Moldova avea să adere la acest organism.
15 mai. La Bruxelles, Prim-ministrul V. Tarlev a participat la Reuniunea a III-a a Consiliului de Cooperare Republica Moldova-UE.
22 mai. A. Severin (OSCE) s-a aflat în vizită de documentare la Chişinău. În cadrul întîlnirii pe care a avut-o cu V. Voronin s-a discutat despre ,,economia subterană”.
6 iunie. La Ialta s-a desfăşurat summitul GUUAM.
9 iunie. La Stresa, în Italia, s-a desfăşurat summitul şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est (13), la care a participat şi Preşedintele V. Voronin.
26 iunie. Preşedintele V. Voronin s-a aflat la Strasbourg în cadrul deschiderii sesiunii de vară a APCE, după care a participat în 28 iunie, la Bruxelles la ceremonia de aderare a R. Moldova la Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. S-a întreţinut cu Bodo Hombach, R. Prodi şi J. Solana.
1 iulie. Datoriile externe ale R. Moldova constituiau 1 miliard 522,8 milioane dolari SUA, din care ale statului erau 997,7 milioane de dolari SUA, restul revenind agenţilor economici şi băncilor.
31 iulie. Preşedintele V. Voronin a ţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a declarat între Bucureşti şi Chişinău urma să fie stabilită o linie telefonică directă, că dacă Ilaşcu retrăgea plîngerea de la CEDO, camarazii lui ar fi fost eliberaţi pînă la 19 iunie 2001, că Nicolae Cernomaz (MAE) şi Ion Leşanu (ministrul Energeticii), au fost demişi pentru că nu respecatu disciplina, iar ,,persoanele care nu-s capabile să întărească disciplina sînt eliberate. În primul rînd avem nevoie de desciplină în executarea legilor”. A mai făcut referiri la retragerea unilaterală apacificatorilor molodveni de la vadul lui Vodă şi Dubăsari, la creditul de 1,5 miliarde dolari SUA de la FMI, din care doar 9 % fuseseră investite, iar restul utilizate în alte scopuri.
17 august. Richard Haas, consilierul Departamentului Europa II al FMI, a încheiat negocierile cu Chişinăul. În final a declarat - ,,negocierile au fost dificile, dar s-a reuşit stabilirea priorităţilor activităţii Guvernului moldovean pentru următoarele 12 luni. Se va relua finanţarea Republicii Moldova”.
6 septembrie. La al XI-lea for economic de la Krynica Gorsca, Polonia, V. Voronin a declarat că războiul din 1992 ,,n-a fost un conflict etnic, ci unul politic”.
27-28 septembrie. Premierul V. Tarlev a participat la Moscova la summitul şefilor de guverne din statele CSI.
24 octombrie. La Bălţi a fost inaugurat Centrul de Documentare ONU.
27 octombrie. La Gura Bîcului a fost inaugurat (din fondurile Consilului Europei s-a făcut reconstrucţia) podul distrus de unităţile paramilitare secesioniste în anul 1992.
30 octombrie. W. Hill s-a întîlnit cu Doamna E. Ostapciuc cu ocazia încheierii misiunii diplomatice în R. Moldova ca reprezentant al OSCE.
6 noiembrie. Preşedintele V. Voronin a participat la Varşovia la Conferinţa privind lupta comună împotriva terorismului.
19 noiembrie. Preşedintele V. Voronin a declarat că R. Moldova nu intenţiona să adere la NATO.
31 noiembrie. La Kremlin a avut loc summitul jubiliar al CSI cu ocazia a 10 de funcţionare a organizaţiei.
13 decembrie. CEDO a decis ca Mitropolia Basarabiei să fie înregistrată.
În anul 2001 volumul comerţului exterior a crescut cu 16,5 % (exporturile către CSI au crescut cu 29,5 % iar către ţările europene 16,9 %).
În lunile septembrie-noiembrie oficialii moldoveni au purtat negocieri cu reprezentanţii FMI şi BM, dar nu au ajuns la un consens cu aceştia.

Anul 2002
15-16 ianuarie. Lordul Russell Johnston s-a aflat la Chişinău şi s-a întîlnit cu reprezentanţii fracţiunilor parlamentare. Oaspetele a afirmat că programul partidului de guvernămînt era unul realist şi reflecta interesele alegătorilor care l-au votat. Legat de protestele PPCD a declarat că era ,,o problemă a guvernului moldovean”. În acel moment, R. Moldova avea datorii de 800.000 de dolari la Consiliul Europei.
29 ianuarie. La Chişinău s-au aflat Doamna Josette Durrieu şi Lauri Vahtre, raportorii pentru R. Moldova la Consiliul Europei. În cadrul întîlnirii cu V. Tarlev, J. Durrieu s-a pronunţat pentru ca R. Moldova să fie mai insistentă în procesul de integrare în structurile europene şi să promoveze valorile şi opţiunile unei societăţi dmeocratice.
12 februarie. W. Schwimmer (APCE) a salutat decizia autorităţilor de la Chişinău de a anula ordinul privind suspendarea activităţii PPCD.
18 februarie. La întîlnirea pe care a avut-o Preşedintele V. Voronin cu reprezentanţii misiunilor diplomatice în R. Moldova, a declarat că în ce îi privea pe protestatari - ,,Nu vom admite aplicarea forţei”.
18 martie. Hildegard Gasek (BERD) a declarat că instituţia ce o reprezenta ar investi 3,6 milioane de dolari în acţiunile companiei ,,AIR Moldova”, dacă statul ar renunţa să mai deţină 51 % din acţiuni.
8-10 aprilie. Doamna Josette Durrieu şi L. Vahtre (raportorii CE) s-au aflat la Chişinău.
24 aprilie. Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg) - ,,Despre funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova”. Prin aceasta, Guvernului moldovean i se impunea – înregistrarea pînă la 31 iulie a Mitropoliei Basarabiei; transformarea companiei Teleradio Moldova în două instituţii publice; identificarea locului aflării lui Cubreacov; restabilirea autonomiei puterii judecătoreşti.
19-20 iulie. La Ialta a avut loc summitul GUUAM. A fost făcută de către reprezentanţii Azerbaidjanului, Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei - ,,Declaraţia privind eforturile comune pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiune”. Vladimir Voronin a declarat - ,,Magistrala trebuie să treacă şi prin Moldova”.
23 septembrie. V. Voronin i-a primit pe P. Hyde Smith şi pe David Schwartz, şeful Misiunii OSCE în Moldova, cu care a discutat despre reglementarea crizei transnistrene.
6-7 octombrie. La Chişinău s-a desfăşurat Summitul CSI. Pe lîngă întîlnirea preşedinţilor şi multe întrevederi prezidenţiale individuale, a avut loc consiliul şefilor de guvern CSI, dar şi a miniştrilor de externe.
15 octombrie. Walter Schwimmer s-a aflat în vizită la Chişinău, pentru a vedea cum se îndeplinea rezoluţia APCE din 24 aprilie 2002.
17-20 octombrie. La Beirut, Preşedintele V. Voronin a participat la a IX-a Reuniune a Şefilor de Stat şi de Guvern ai ţărilor membre – la Organizaţia Internaţională a Francofoniei.
11 noiembrie. Preşedintele rus V. Putin a declarat la Bruxelles că Federaţia Rusă şi OSCE au ajuns la o înţelegere pozitivă în privinţa Transnitriei.
13 noiembrie. La Chişinău, Preşedintele V. Voronin s-a întreţinut cu Kornelis Van Rij, şeful Secţiei politice a Consiliului UE, responsabil pentru relaţiile cu CSI, Statele Baltice şi Asia.
18-20 noiembrie. Grupul lui Kimmo Kiljunen, vicepreşedintele OSCE s-a aflat în vizită de documentare în R. Moldova, întreprinzînd şi o călătorie în Transnistria.
21 noiembrie. Preşedintele V. Voronin a participat la summitul NATO de la Praga.
28 noiembrie. Republica Moldova a preluat preşedinţia Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră, la Atena.

Anul 2003
27 ianuarie. Preşedintele V. Voronin a fost vizitat de W. Hill şi A. Jacobits de Szeged reprezentantul preşedintelui OSCE.
28-29 ianuarie. Preşedintele V. Voronin a participat la Kiev la şedinţa plenară a Reuniunii informale a şefilor de stat din CSI. A avut întrevederi cu Preeşdinţii rus V. Putin, şi ucrainean L. Kucima, dar şi cu R. Perina care se afla la Kiev în calitate de negociator special al Departamentului de Stat al SUA pentru conflictele din Eurasia.
14 februarie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit cu W. Hill care a declarat că reacţiile existente erau pozitive pentru soluţionarea definitivă a conflictului.
19 februarie. V. Voronin a avut o întîlnire cu secretarul general al CEMN – Valeri Cecelaşvili.
20-21 februarie. Preşedintele Parlamentului E. Ostapciuc a participat la Sesiunea AP OSCE la Viena (la Centrul Congreselor Hofbug), în timpul căreia 20 de state au votat readmiterea Belorusiei în acest for, printre care şi R. Moldova.
24-25 februarie. Preşedintele Parlamentului E. Ostapciuc s-a aflat la Istambul în calitate de preşedinte al AP CEMN.
10 martie. Josette Durrieu şi L. Vahtre (APCE) s-au întîlnit cu Preşedintele V. Voronin. J. Durrieu a declarat - ,,carul s-a urnit din loc”, iar V. Voronin a precizat - ,,sîntem gata să mergem la compromisuri largi, în afară de acelea care vizează statalitatea, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova”.
12 martie. Jorgen Grunet reprezentantul special al secretarului Consiliului Europei a fost primit de V. Voronin.
Preşedintele V. Voronin a avut o întrevedere cu W. Hill.
18 martie. Guido Podesta, vicepreşedintele Parlamentului European s-a întîlnit cu Preşedintele V. Voronin, şi a declarat despre necesitatea deschiderii unei reprezentanţe UE la Chişinău.
18-19 martie. A avut loc şedinţa a V-a a Consiliului de Cooperare R. Moldova-UE.
2 aprilie. Preşedintele OSCE, Jaap de Hoop Scheffer a vizitat Chişinăul şi Tiraspolul. Înainte de plecare a declarat la Chişinău că Sovietul Suprem de la Tiraspol era disponibil să semneze ,,Protocolul cu privire la reglementare definitivă a crizei transnistrene”.
3 aprilie. Ad Melkert, noul Director Executiv al Băncii Mondiale pentru R. Moldova, a avut întrevederi cu V. Voronin, E. Ostapciuc, V. Tarlev. A declarat că un viitor bun pentru R. Moldova era posibil cu sprijinul organismelor internaţionale şi a apreciat ca binevenite intenţiile de integrare europeană.
9 aprilie. Preşedintele V. Voronin a participat la Belgrad la Reuniunea şefilor de state şi guverne a ţărilor-membre ale Procesului de Cooperare în Estul şi Sud-Estul Europei. A avut întrevederi cu Mirco Sarovic preşedintele Bosniei şi Herzegovinei, iar lui R. Prodi i-a solicitat implicarea Comisiei Europene în crearea posturilor vamale mixte moldo-ucrainene.
9-10 aprilie. W. Schwimmer (APCE) s-a aflat în vizită la Chişinău. La 10 aprilie s-a întîlnit cu Preşedintele V. Voronin căruia i-a declarat că Consiliul Europei saluta progresele înregistrate de R. Moldova.
14-17 aprilie. Stephen M. Minikes, ambasadorul SUA la OSCE s-a întîlnit cu V. Voronin. A declarat că nu existau divergenţe între SUA, UE şi OSCE în ceea ce privea poziţia faţă de reglementarea conflictului transnistrean.
17 aprilie. Preşedintele V. Voronin a participat la Atena la Conferinţa Europeană. J. Solana a subliniat în cadrul întîlnirii cu V. Voronin importanţa securizării frontierei de est a R. Moldova. La întrevederea cu Preşedintele român I. Iliescu s-a salutat reluarea activităţii Comisiei mixte moldo-române interguvernamentale.
12 mai. AP OSCE a organizat pentru autorităţile de la Chişinău un seminar în problema federalizării, a doua zi acelaşi seminar fiind ţinut la Tiraspol. Au participat specialişti din Austria, Belgia, Germania, Rusia, Marea Britanie, Suedia, dar şi reprezentanţo ai Consiliului Europei şi UE.
13 mai. George Krivicky, directorul BERD pentru RM, a declarat la Chişinău - ,,mai urmează să fie întreprinse eforturi în vederea asigurării unui climat de afaceri favorabil atragerii investiţiilor şi a unei creşteri economice durabile.
15 mai. Republica Moldova a preluat preşedinţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei.
22 mai. Preşedintele V. Voronin a participat la Reuniunea a X-a a Preşedinţilor Statelor Central-Europene de la Salzburg (Austria). A avut întrevederi cu Preşedintele Bosniei Herzegovinei şi cu cel al Sloveniei.
27 mai. La Chişinău s-a ţinut şedinţa Comisiei Permanente a APCE.
2 iunie. Preşedintele V. Voronin a primit vizita lui W. Hill cu care a discutat despre noua Constituţie a R. Moldova.
10-13 iunie. La Chişinău s-a desfăşurat a 21-a Sesiune plenară a Adunării Generale a Adunării Parlamentare a CEMN. În finala fost adoptată ,,Declaraţia aprofundării relaţiilor, responsabilităţii pentru integrarea regiunii Mării Negre în spaţiul Europei noi”.
11-12 iunie. Comitetul Parlamentar de colaborare R. Moldova-UE a avut a VI-a reuniune. S-a vorbit că odată cu stabilirea hotarului UE pe Prut, apare necesitatea deschiderii unei reprezentanţe UE la Chişinău. În 12 iunie, Jan Marinus Wiersma, copreşedintele Comitetului de colaborare, s-a întîlnit cu V. Voronin şia declarat că R. Moldova ar fi putut obţine un statut mai important decît cel de vecin, dar doar dacă respectă criteriile de la Copenhaga.
23-24 iunie. Preşedintele V. Voronin s-a afltat în vizită la Bruxelles unde s-a întîlnit cu Secretarul General NATO, Lordul G. Robertson.
31 iulie. Edgardo Ruggiero, reprezentantul permanent al FMI pentru R. Moldova a declarat că FMI urma să anuleze programele de finanţare pentru R. Moldova.
26 august. Misiunea OSCE în R. Moldova s-a declarat dezămăgită de ,,Declaraţia” mijloacelor de informare în masă din 25 august. S-a subliniat că activitatea OSCE era susţinută de statele membre, de Consiliul Europei şi de Uniunea Europeană.
15 septembrie. J. Solana (PESC) a solicitat o convorbire telefonică lui Preşedintele V. Voronin. În cadrul acesteia oficialul european a declarat - ,,dorim şi sîntem gata să sprijinim R. Moldova în soluţionarea conflictului transnistrean”, iar preşedintele moldovean a invitat UE să îşi deschidă reprezentanţă la Chişinău.
18-19 septembrie. La Ialta Preşedintele V. Voronin a avut întrevederi cu Preşedintele rus V. Putin cu care a discutat despre extinderea relaţiilor economice şi cu Preşedintele ucrainean L. Kucima cu care s-a întreţinut legat de proprietăţile R. Moldova în Ucraina. În finalul reuniunii şefilor de stat din CSI, preşedintele Moldovei a declarat că criza din CSI era evidentă şi că în consecinţa creării Uniunii Economice – Rusia, Belarus, Ucraina şi Kazahstan - ,,noi vom trece la acţiuni mult mai hotărîte în direcţia UE”.
20 septembrie. Preşedintele V. Voronin a participat la New-York la inaugurarea oficială a reprezentanţei R. Moldova pe lîngă ONU.
23 septembrie. J. Solana (PESC) a avut o întrevedere cu Preşedintele V. Voronin, în cadrul căreea a declarat că conflictul transnistrean era unul regional şi că rezolvarea acestuia era unul din obiectivele UE.
Preşedintele V. Voronin a proclamat în timpul discursului ce l-a ţinut la Adunarea Generală a ONU, calea integrării europene drept strategia naţională prioritară a statului.
Preşedintele V. Voronin a avut o întrevedere cu M. Brown, administratorul PNUD.
24 septembrie. Preşedintele V. Voronin a fost primit de Secretarul General al ONU, Kofi Anan.
1 octombrie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit cu Walter Schwimmer (APCE).
4 noiembrie. W. Schwimmer (APCE) a sosit la Chişinău.
5 noiembrie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit la Chişinău cu Jaap de Hoop Scheffer, Preşedintele OSCE.
6 noiembrie. La Chişinău s-a desfăşurat a 113-a Sesiune a Comitetului de Miniştri CE.
25 noiembrie. Preşdintele V. Voronin a avut o convorbire telefonică cu W. Schwimmer despre planul rus de regelementare a chestiunii transnistrene. Oficialul european a apreciat că amînarea semnării a fost un gest înţelept.
25 decembrie. În cadrul şedinţei de bilanţ anual a Parlamentului Republicii Moldova, Preşedintele V. Voronin a declarat că integrarea europeană reprezenta o prioritate naţională. A precizat că problema Transnistriei nu va fi soluţionată fără un consens naţional şi fără o coordonare internaţională cu Rusia, Ucraina, SUA şi OSCE.

Anul 2004
26-27 ianuarie. La Sofia, reprezentanţii Rusiei, OSCE şi Ucrainei au discutat în legătură cu reluarea negocierilor în format pentalateral în cadrul diferendului transnistrean.
29 ianuarie. La Chişinău s-au dus negocieri legat de ,,Planul individual de acţiuni R. Moldova-UE”.
2 februarie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit cu W. Hill.
23-24 februarie. La Bruxelles a avut loc Reuniunea a VI-a a Consiliului de Cooperare Moldova-Uniunea Europeană.
29 februarie-2 martie. La Chişinău s-a desfăşurat Conferinţa Internaţională ,,Republica Moldova în Pactul de Stabilitate - realizări şi perspective”.
15-17 aprilie. Premierul V. Tarlev a participat la Bişkek la Consiliul prim-miniştrilor din ţările CSI şi a fost ales Preşedinte al acestui for.
27 mai. Preşedintele V. Voronin a participat la Mamaia (România) la a XI-a Întîlnire a Preşedinţilor statelor Central Europene.
15 iunie. Consiliul Directorilor BERD a fost primit a declarat la întrevederea cu V. Voronin, că BERD îşi intensificase prezenţa în R. Moldova.
21 iunie. Solomon Passy, Preşedintele OSCE, a fost primit de Preşedintele V. Voronin. Oficialul internaţional a declarat - ,,Procesul de federalizare a Moldovei trebuie susţinut de garanţii internaţionale”.
26 iunie. D. Rumsfeld s-a aflat pentru cîteva ore la Chişinău. După întîlnirea cu Preşedintele V. Voronin, a declarat că pentru NATO un punct esenţial era angajamentul Rusiei luat la Istambul în 1999.
29 iunie. La Istambul, Preşedintele V. Voronin a participat la summitul Consiliului Partenerilor Euroatlantici.
8 iulie. Hotărîrea CEDO a stabilit că din 1991 şi pînă la acel moment Federaţia Rusă ,,a contribuit atît militar, cît şi politic la crearea unui regim separatist în Transnistria, parte componentă a Republicii Moldova. Rusia a continuat să acorde sprijin politic, militar şi economic regimului separatist, permiţînd supravieţuirea acestuia. Armata rusă însă staţionează pe acest teritoriu încălcînd angajamentele de retragere ale Rusiei asumate la summitul OSCE din 1999 de la Istambul”.
22 iulie. Consiliul permanent al OSCE a adoptat o declaraţie în care a calificat drept ,,iresponsabile şi provocatoare” acţiunile administraţiei de la Tiraspol împotriva şcolilor moldoveneşti din Transnistria.
29 iulie. Miliţienii transnistreni au luat cu asalt Liceul ,,Evrica” din Rîbniţa (Director Maria Ungureanu).
Jurnaliştii protestatari de la Casa Radio au fost vizitaţi de reprezentanţii Misiunii OSCE în R. Moldova - W. Hill şi Claus Neukrich.
2 august. Miliţienii din jurul Liceului ,,Alexandru cel Bun” Tighina (Director Maria Roibu) au fost retraşi.
9 august. În R. Moldova a sosit o delegaţie a UE în încercarea de a detensiona situaţia din stînga Nistrului. În 10 august a fost într-o deplasare în Transnistria pentru a evalua la faţa locului situaţia şcolilor. La Chişinău oficialii europeni au avut întrevederi cu V. Tarlev, A. Stratan şi I. Savolski. Europenii au declarat că preferat la acel moment doar un rol de mediator preocupat de revigorarea formatului pentagonal de negocieri.
11 august. Miliţia transnistreană a blocat principalele căi de acces către şcoala-internat (care avea deja 17 zile de izolare). Accesul reprezentanţilor OSCE în zonă a fost interzis.
12 august. Igor Savolski, reprezentantul special al MAE rus a declarat ,,Toţi sînt de acord cu faptul că este necesară construirea unui stat comun cu acordarea unui statut special Transnistriei, dar cînd începem a fixa detaliile, observăm că toate lucrurile merg spre ceea ce s-a întîmplat cu memorandumul Kozak”. La Tiraspol a expus poziţia Moscovei potrivit căreia ,,problema şcolilor trebuie hotărîtă în favoarea copiilor care învăţa acolo şi a părinţilor acestora”.
10 septembrie. W. Hill, ambasadorul OSCE la Chişinău, a declarat - ,,problema şcolilor din Transnistria care folosesc alfabet latin nu a fost încă rezolvată… Din cele şase şcoli care au fost închise, două sînt încă închise, iar toate celelalte întîmpină dificultăţi serioase în procesul de înregistrare”. Liceul ,,Alexandru cel Bun” rămînea rupt de la alimentarea cu energie electrică, iar orfelinatul din Tighina nu avea nici un sprijin din partea oficialităţilor locale.
23 septembrie. Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer a efectuat o vizită de documentare la Chişină. S-a întîlnit cu Preşedintele V. Voronin, ministrul de Externe Andrei Stratan, ministrul Apărării Victor Gaiciuc. A declarat că schimbarea formatului negocierilor în chestiunea transnistreană era la latitudinea participanţilor la negocieri.
Parlamentul Republici Moldova a condamnat tergiversarea începerii noului an universitar pentru şcolile moldoveneşti din Transnistria.
28 septembrie. Administraţia de la Tiraspol a eliberat autorizaţie de activitate Liceului ,,Lucian Blaga”.
1 octombrie. Ambasadele Franţei, Germaniei, Ungariei, Poloniei, Marii Britanii, SUA şi OSCE la Chişinău au emis un Comunicat comun în care se atenţiona - ,,Noi credem că procesul de transformare a companiei TeleRadio Moldova într-o companie publică nu a fost desfăşurat în conformitate cu instrucţiunile prezentate în luna martie de către misiunea OSCE în Moldova”.
4 octombrie. Terry Davis, Secretarul General al Consiliului Europei, a declarat că ,,Transnistria este parte componentă a R. Moldova, iar Consiliul Europei nu va recunoaşte niciodată regimul separatist transnistrean”.
18-19 octombrie. La Chişinău, Shigeo Katsu, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, a promis Republicii Moldova, 90 de milioane de dolari pentru anii 2005-2008. Atunci preşedintele Voronin declarase că Moldova ,,are nevoie nu atît de bani, cît de asistenţă”.
18-21 octombrie. La Chişinău s-a aflat în vizită de documentare Miklos Haraszti, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei. S-a întîlnit cu reprezentanţi ai presei, ministrul de Externe A. Stratan, ministrul Reintegrării V. Şova, Preşedintele Parlamentului E. Ostapciuc.
30 octombrie. Preşedintele V. Voronin a avut o convorbire telefonică cu J. Solana (PESC).
3 noiembrie. Şefa misiunii FMI, Marca de Costela Branco a declarat că nu a discutat cu oficialităţile moldovene despre reluarea finanţărilor. Premierul V. Tarlev a precizat că ,,nu avem nevoie de finanţări din altă parte”.
24 noiembrie. Edward Brown, directorul Oficiului Băncii Mondiale în Moldova s-a întîlnit cu premierul V. Tarlev şi şi-a exprimat dorinţa de a colabora.
Ambasadorul rus N. Reabov a declarat că Rusia respingea ,,Declaraţia pentru Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova” (adresată UE, SUA, României, Ucrainei şi Rusiei).
29 noiembrie. A. Stratan (ministru de Externe) a participat la Viena, la o conferinţă internaţională consacrată rolului R. Moldova şi Ucrainei în politica de vecinătate a Uniunii Europene. A avut o întrevedere cu Erhard Busek coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
6 decembrie. Preşedintele V. Voronin a avut o discuţie telefonică cu Javier Solana (PESC).
6-7 decembrie. A avut loc reuniunea OSCE (Consiliul de Miniştri) de la Sofia, la care nu s-a reuşit adoptarea declaraţiei finale. Poziţia distinctă a Rusiei s-a datorat evenimentelor de la Kiev. În discursul său A. Stratan a declarat - ,,Prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Moldovei este ilegală, deoarece contravine Constituţiei statului nostru, normelor şi principiilor internaţionale”, aceasta fiind o ,,prezenţă militară ilegală pe teritoriul ţării”. Reprezentanţii Olandei, în numele UE, au chemat la continuarea consultărilor dintre toţi actorii interesaţi în vederea semnării ,,Declaraţiei de Stabilitate şi Securitate pentru Moldova”.
9 decembrie. Comisia Europeană a aprobat ,,Planul de Acţiuni RM-UE”.

Anul 2005
11 ianuarie. Oficialităţile moldovene au cerut lui Terry Davis, Jan Kubis şi Javier Solana, observatori pentru alegerile parlamentare din 6 martie.
13 ianuarie. La Consiliul Europei s-a discutat ,,Situaţia drepturilor omului în regiunea transnistreană”.
Terry Davis a declarat la Chişinău, după întrevederile cu liderii partidelor politice, - ,,Am venit la Chişinău pentru a mă convinge de faptul că populaţiei Republicii Moldova îi vor fi asigurate nişte alegeri parlamentare libere şi corecte”.
3 februarie. V. Voronin a declarat, în timpul întîlnirii cu Josette Durrieu şi Andre Kvakkstad (membrii delegaţiei Comisiei de monitorizare a APCE) că conducerea R.M. era dispusă să adopte o lege cu privire la autonomia regiunii transnistrene. A mai declarat că era îngrijorat de recentele acţiuni ale autorităţilor de la Tiraspol, care erau orientate spre tensionarea situaţiei, prin mobilizarea, concentrarea unităţilor şi tehnicii armate în zona de securitate, care ar fi putut fi urmate de unele provocări.
8 februarie. Cristina Gallach, purtător de cuvînt al lui Javier Solana (PESC), a declarat că UE intenţiona să numească un trimis special pentru R. M. ,,Nu este nici o îndoială asupra faptului că există o creştere a interesului şi atenţiei faţă de Moldova… Rolul Uniunii Europene poate fi numai folositor”.
25 februarie. A fost publicat ,,Planul de Acţiuni UE-Moldova” recomandat pentru implementare la Bruxelles în cadrul Reuniunii a VII-a a Consiliului de Cooperare R. Moldova-UE.

Cronologia Republicii Moldova - Anul 2003

16-17 ianuarie. Preşedintele bulgar Gh. Pîrvanov s-a aflat în vizită la Chişinău. Împreună cu Preşedintele V. Voronin a vizitat raionul Taraclia şi au participat la o slujbă religioasă.
21 ianuarie. Vlad Cijov, viceministrul Afacerilor Externe al F. Ruse, s-a întîlnit cu V. Voronin la Chişinău şi au discutat despre perspectivele extinderii europene.
Ambasadorul P. Hyde Smith a declarat că SUA susţineau cursul R. Moldova spre integrarea europeană.
27 ianuarie. Preşedintele V. Voronin a fost vizitat de W. Hill şi A. Jacobits de Szeged reprezentantul preşedintelui OSCE.
28-29 ianuarie. Preşedintele V. Voronin a participat la Kiev la şedinţa plenară a Reuniunii informale a şefilor de stat din CSI. A avut întrevederi cu Preeşdinţii rus V. Putin, şi ucrainean L. Kucima, dar şi cu R. Perina care se afla la Kiev în calitate de negociator special al Departamentului de Stat al SUA pentru conflictele din Eurasia.
31 ianuarie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit cu reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova.
7 februarie. Preşedintele V. Voronin s-a aflat la Moscova, unde a fost primit de Preşedintele rus V. Putin.
10 februarie. La o conferinţă de presă Preşedintele V. Voronin a lansat proiectul de ,,Acord privind măsurile pentru soluţionarea definitivă a problemei transnistrene”.
12 februarie. Prin declaraţia ambasadorului american la Chişinău, SUA şi-au exprimat susţinerea pentru proiectul propus de V. Voronin.
Preşedintele V. Voronin a ţinut o conferinţă de presă în care a explicat pe larg ce pr4evedea proiectul de acord.
14 februarie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit cu W. Hill care a declarat că reacţiile existente erau pozitive pentru soluţionarea definitivă a conflictului.
În presă a fost publicat proiectul de ,,Acord privind măsurile pentru soluţionarea definitivă a problemei transnistrene”.
19 februarie. Preşedintele V. Voronin a primit vizita lui Bruce Jackson, care a declarat că R. Moldova trebuia să fie mai insistentă în ce privea integrarea europeană. ,,UE nu face gesturi generoase înainte de a avea argumente convingătoare”.
O altă întîlnire a fost cu secretarul general al CEMN – Valeri Cecelaşvili.
20-21 februarie. Preşedintele Parlamentului E. Ostapciuc a participat la Sesiunea AP OSCE la Viena (la Centrul Congreselor Hofbug), în timpul căreia 20 de state au votat readmiterea Belorusiei în acest for, printre care şi R. Moldova.
Preşedintele V. Voronin s-a aflat în vizită la Budapesta, unde s-a întîlnit cu Preşedintele maghiar Ferenc Mádl. La acel moment existau 25 de întreprinderi mixte moldo-maghiare.
23-27 februarie. Delegaţia R. Moldova condusă de Preşedintele V. Voronin s-a aflat în vizită de lucru în China. La 26 februarie V. Voronin s-a întîlnit cu Hu Jintao, secretarul general al CC al PC din China, apoi cu Zhu Rohgji, premier în Consiliul de Stat. A depus flori la monumentul eroilor.
24-25 februarie. Preşedintele Parlamentului E. Ostapciuc s-a aflat la Istambul în calitate de preşedinte al AP CEMN.
27-28 februarie. S-a desfăşurat o nouă rundă de negocieri moldo-transnistrene.
27 februarie-1 martie. Delegaţia moldovenească în frunte cu Preşedintele V. Voronin s-a aflat în vizită de lucru în Republica Socialistă Vietnam.
3 martie. Valentina Matvienko, vicepreşedintele Guvernului Federaţiei Ruse s-a aflat la Chişinău.
4 martie. Vicepreşedintele ,,Gazprom” Aleksandr Reazanov s-a aflat la Chişinău şi a discutat cu Preşedintele V. Voronin despre datoria R. Moldova pentru gaze care ajungea la 120 milioane dolari SUA.
10 martie. Josette Durrieu şi L. Vahtre (APCE) s-au întîlnit cu Preşedintele V. Voronin. J. Durrieu a declarat că ,,carul s-a urnit din loc”, iar V. Voronin a precizat - ,,sîntem gata să mergem la compromisuri largi, în afară de acelea care vizează statalitatea, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova”.
Preşedintele V. Voronin a primit vizita ambasadorului american Pamela Hyde Smith.
12 martie. Jorgen Grunet reprezentantul special al secretarului Consiliului Europei a fost primit de V. Voronin.
Preşedintele V. Voronin a avut o întrevedere cu W. Hill.
13 martie. La Atena a fost înfiinţată ambasada R. Moldova.
18 martie. Guido Podesta, vicepreşedintele Parlamentului European s-a întîlnit cu Preşedintele V. Voronin, şi a declarat despre necesitatea deschiderii unei reprezentanţe UE la Chişinău.
18-19 martie. Reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului au purtat negocieri la Chişinău, în urma cărora s-a dat aviz pozitiv ,,Protocolului privind mecanismele de elaborare şi adoptare a Constituţiei statului reintegrat”.
A avut loc şedinţa a V-a a Consiliului de Cooperare R. Moldova-UE.
20 martie. Preşedintele V. Voronin l-a primit pe Veaceslav Trubnikov prim-viceministrul rus al afacerilor externe, care a declarat că existau premise reale de soluţionare a problemei transnistrene.
21 martie. Administraţia separatistă a interzis accesul pe teritoriul transnistrean a 14 reprezentanţi ai guvernării de la Chişinău – V. Voronin, V. Tarlev, E. Ostapciuc, V. Mişin, N. Dudău, V. Gaiciuc, I. Ursu ş.a.
31 martie. Ambasadorul SUA a fost primit de Preşedintele V. Voronin.
1 aprilie. Ministrul de Externe român M. Geoană s-a aflat într-o vizită la Chişinău, pentru evaluarea relaţiilor bilaterale şi pentru a discuta despre normalizarea relaţiilor economice. A avut întîlniri cu Preşedintele V. Voronin şi Prim-ministrul V. Tarlev. Din declaraţia lui reţinem - ,,Dorim să vedem R. Moldova alături de noi în Europa ca stat independent şi suveran”.
P. Hyde Smith, ambasadorul SUA, s-a întîlnit cu Preşedintel Parlamentului E. Ostapciuc.
2 aprilie. Preşedintele OSCE, Jaap de Hoop Scheffer a vizitat Chişinăul şi Tiraspolul. Înainte de plecare a declarat la Chişinău că Sovietul Suprem de la Tiraspol era disponibil să semneze ,,Protocolul cu privire la reglementare definitivă a crizei transnistrene”.
3 aprilie. Ad Melkert, noul Director Executiv al Băncii Mondiale pentru R. Moldova, a avut întrevederi cu V. Voronin, E. Ostapciuc, V. Tarlev. A declarat că un viitor bun pentru R. Moldova era posibil cu sprijinul organismelor internaţionale şi a apreciat ca binevenite intenţiile de integrare europeană.
8 aprilie. Nicolae Sulac (n. 9 septembrie 1936), cîntăreţul de muzică populară devenit legendă în timpul vieţii, a murit. Mii de oameni au participat la înmormîntarea lui în 10 aprilie.
9 aprilie. Preşedintele V. Voronin a participat la Belgrad la Reuniunea şefilor de state şi guverne a ţărilor-membre ale Procesului de Cooperare în Estul şi Sud-Estul Europei. A avut întrevederi cu Mirco Sarovic preşedintele Bosniei şi Herzegovinei, iar lui R. Prodi i-a solicitat implicarea Comisiei Europene în crearea posturilor vamale mixte moldo-ucrainene.
9-10 aprilie. W. Schwimmer (APCE) s-a aflat în vizită la Chişinău. La 10 aprilie s-a întîlnit cu Preşedintele V. Voronin căruia i-a declarat că Consiliul Europei saluta progresele înregistrate de R. Moldova.
14-17 aprilie. Stephen M. Minikes, ambasadorul SUA la OSCE s-a întîlnit cu V. Voronin. A declarat că nu existau divergenţe între SUA, UE şi OSCE în ceea ce privea poziţia faţă de reglementarea conflictului transnistrean.
17 aprilie. Preşedintele V. Voronin a participat la Atena la Conferinţa Europeană. J. Solana a subliniat în cadrul întîlnirii cu V. Voronin importanţa securizării frontierei de est a R. Moldova. La întrevederea cu Preşedintele român I. Iliescu s-a salutat reluarea activităţii Comisiei mixte moldo-române interguvernamentale.
18 aprilie. E. Loteanu, poetul, scenaristul şi regizorul filmelor ,,Aşteptaţi-ne în zori”, ,,Poienile roşii”, ,,Această clipă”, ,,Lăutarii”, ,,Oraşul meu din piatră albă”, ,,Grigore Grigoriu”, ,,Luceafărul”, ,,O şatră urcă la cer”, ,,Drama la vînătoare”, a murit.
29 aprilie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit cu Steven Pifer, asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA de la Biroul pentru Europa şi Eurasia. A declarat că era bucuros de primii paşi care se întreprinseseră pentru reglementarea crizei transnistrene.
12 mai. AP OSCE a organizat pentru autorităţile de la Chişinău un seminar în problema federalizării, a doua zi acelaşi seminar fiind ţinut la Tiraspol. Au participat specialişti din Austria, Belgia, Germania, Rusia, Marea Britanie, Suedia, dar şi reprezentanţo ai Consiliului Europei şi UE.
13 mai. George Krivicky, directorul BERD pentru RM, a declarat la Chişinău - ,,mai urmează să fie întreprinse eforturi în vederea asigurării unui climat de afaceri favorabil atragerii investiţiilor şi a unei creşteri economice durabile.
15 mai. Republica Moldova a preluat preşedinţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei.
R. Moldova şi Ucraina au semnat un protocol potrivit căruia toate mărfurile şi încărcăturile din regiunea transnistreană trebuiau să fie asigurate cu specimene vamale ale R. Moldova.
20 mai-22 iunie. Agenţii economici transnistreni au cerut eliberarea a 571 de certificate (pentru a putea exporta) de la autorităţile abilitate de la Chişinău.
22 mai. Preşedintele V. Voronin a participat la Reuniunea a X-a a Preşedinţilor Statelor Central-Europene de la Salzburg (Austria). A avut întrevederi cu Preşedintele Bosniei Herzegovinei şi cu cel al Sloveniei.
25 mai. La Chişinău au avut alegeri municipale. În turul doi au trecut S. Urecheanu (44,5 %) şi V. Zgardan (40,6 %), pe a treia poziţie s-a situat V. Cubreacov (PPCD) cu 8 %.
27 mai. La Chişinău s-a ţinut şedinţa Comisiei Permanente a APCE.
2 iunie. Preşedintele V. Voronin a primit vizita lui W. Hill cu care a discutat despre noua Constituţie a R. Moldova.
8 iunie. În turul doi de scrutin al alegerilor municipale din Chişinău, candidatul independent S. Urecheanu (53,9 %) a cîştigat în faţa lui V. Zgardan (46,1 %).
9-10 iunie. Serghei Mironov, Preşedintele Consiliului Federaţiei a Adunării Federale a Rusiei s-a aflat în vizită la Chişinău. A discutat cu Preşedintele V. Voronin despre negocierile cu partea transnistreană şi a salutat ideea noii Constituţii.
10-13 iunie. La Chişinău s-a desfăşurat a 21-a Sesiune plenară a Adunării Generale a Adunării Parlamentare a CEMN. În finala fost adoptată ,,Declaraţia aprofundării relaţiilor, responsabilităţii pentru integrarea regiunii Mării Negre în spaţiul Europei noi”.
11-12 iunie. Comitetul Parlamentar de colaborare R. Moldova-UE a avut a VI-a reuniune. S-a vorbit că odată cu stabilirea hotarului UE pe Prut, apare necesitatea deschiderii unei reprezentanţe UE la Chişinău. În 12 iunie, Jan Marinus Wiersma, copreşedintele Comitetului de colaborare, s-a întîlnit cu V. Voronin şia declarat că R. Moldova ar fi putut obţine un statut mai important decît cel de vecin, dar doar dacă respectă criteriile de la Copenhaga.
18 iunie. Premierul V. Tarlev s-a întîlnit la Peterburg cu Prim-ministrul rus M. Kasianov cu care a discutat despre datoriile la gaz pe care le avea R. Moldova şi despre restructurarea datoriei R. Moldova către Clubul de la Paris.
19-20 iunie. La Chişinău a fost convocat primul Grup de Lucru pentru Cooperarea Economică SUA-RM. Tom Adams, membru al delegaţiei americane, a declarat că accentul trebuia pus pe aspectele macroeconomice.
23-24 iunie. Preşedintele V. Voronin s-a afltat în vizită la Bruxelles unde s-a întîlnit cu Secretarul General NATO, Lordul G. Robertson.
26 iunie. Elizabeth Jones, asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Asia a efectuat o vizită la Chişinău pentru a se informa şi discuta despre diferendul transnistrean.
27 iunie. Preşedintele V. Voronin a primit vizita vicepremierului rus Aleksei Gordeev, ministrul Agriculturii. În prim-planul discuţiilor au fost problemele legate de livrarea gazelor.
8 iulie. Aleksandr Voloşin, şeful Administraţiei preşedintelui Federaţiei Ruse, a fost primit de V. Voronin. Oaspetele a salutat dorinţa preşedintelui moldav de a soluţiona problema transnistreană cu respectarea intereselor populaţiei de pe ambele maluri.
10-11 iulie. Preşedintele Israelului Moshe Kazav s-a aflat în vizită la Chişinău. Au fost semnate două acorduri de cooperare interguvernamentală în ce priveşte traficul de stupefiante şi a crimei organizate. La moment în Israel locuiau 80.000 de cetăţeni originari din R. Moldova.
21 iulie. La Bender a avut loc şedinţa Comisiei pentru elaborarea noii Constituţii – a început discuţia despre structura legii fundamentale.
23 iulie. Preşedintele V. Voronin a avut o convorbire telefonică cu Preşedintele rus V. Putin, abordînd în special problema secetei ce lovise R. Moldova şi chestiunea transnistreană.
29 iulie. Preşedintele V. Voronin l-a primit pe R. Perina, negociatorul special al SUA pentru conflictele din Eurasia. R. Perina a asigurat că SUA erau disponibile de a oferi în continuare asistenţă procesului de soluţionare paşnică a problemei transnistrene.
30 iulie. Preşedintele V. Voronin a ţinut o conferinţă de presă la care a declarat că R. Moldova nu va transfera niciodată problema transnistreană în planul confruntării militare şi că R. Moldova trebuia să devină membru asociat al UE pînă în anul 2007.
Preşedintele V. Voronin a participat la inaugurarea Gării Feroviare Chişinău, care în decursul a 132 de ani de existenţă mai fusese reparată doar o singură dată, după al doilea război mondial.
R. Perina a ţinut o conferinţă de presă în cadrul căreea a subliniat că problema transnistreană putea fi soluţionată pînă la finele anului, inclusiv reglementarea ei politică definitivă.
31 iulie. Edgardo Ruggiero, reprezentantul permanent al FMI pentru R. Moldova a declarat că FMI urma să anuleze programele de finanţare pentru R. Moldova.
1 august. Preşedinţii Ion Iliescu şi V. Voronin au participat la sărbătorirea a 25 de ani de la punerea în funcţiune a Nodului Hidrotehnic Costeşti-Stînca pe Prut. Au discutat despre Tratatul de bază moldo-român şi despre necesitatea elaborării proiectelor comune de anvergură.
14-21 august. Din zona de securitate au fost retrase 40 de blindate de către Armata R. Moldova, 31 de blindate de către formaţiunilor militare separatiste, rămînînd doar 17 transportoare ruseşti.
25 august. A fost făcută ,,Declaraţia reprezentanţilor mass-media din R. Moldova cu privire la depăşirea conflictului transnistrean”, semnată şefii a 30 de publicaţii. Semnatarii s-au pronunţat contra federalizării republicii (conform planului lansat de Misiunea OSCE la Kiev în 3 iulie 2002); l-au criticat pe W. Hill pentru faptul că punea semn de egalitate între autorităţile de la Chişinău şi cele de la Tiraspol; au susţinut conceptul celor ,,3 D” – demilitarizare, decriminalizare şi democratizare, ca condiţii de rezolvare a diferendului transnistrean.1
26 august. Misiunea OSCE în R. Moldova s-a declarat dezămăgită de ,,Declaraţia” mijloacelor de informare în masă din 25 august. S-a subliniat că activitatea OSCE era susţinută de statele membre, de Consiliul Europei şi de Uniunea Europeană.
W. Hill a avut o întrevedere cu Prim-ministrul V. Tarlev, în cadrul căreia şi-a exprimat îngrijorarea faţă de stoparea evacuării armamentului rus din Transnsitria.
9 septembrie. Autorităţile de la Tiraspol au blocat unilateral canalele de telefonie spre abonaţii din regiunea de est a Moldovei.
,,Comitetul bilateral R. Moldova-Carolina de Nord” a avut a doua reuniune. Ambasadorul american P. Hyde Smith a declarat - ,,Deşi Banca Mondială şi FMI demonstrează îngrijorări faţă de situaţia din R. Moldova, Chişinăul arată destul de prosper, se dezvoltă şi economia ţării”.
10 septembrie. Elaine Marshall, secretarul de stat al Carolinei de Nord, a fost primită de Preşedintele V. Voronin.
11-12 septembrie. La Chişinău s-a desfăşurat Conferinţa ,,Conflicte îngheţate în Europa – dimensiunea securităţii democratice: Cazul Transnistriei”. Printre particpanţi de onoare au fost W. Scwimmer, care a a declarat că Consiliul Europei susţinea OSCE în soluţionarea conflictului, şi R. Perina, care a subliniat că era necesară implicarea mai activă a mediatorilor.
15 septembrie. P. Hyde Smith l-a vizitat pentru ultima dată în calitate de ambasador SUA pe Preşedintele V. Voronin.
J. Solana (PESC) a solicitat o convorbire teelfonică lui Preşedintele V. Voronin. În cadrul acesteia oficialul european a declarat - ,,dorim şi sîntem gata să sprijinim R. Moldova în soluţionarea conflictului transnistrean”, iar preşedintele moldovean a invitat UE să îşi deschidă reprezentanţă la Chişinău.
16-17 septembrie. Preşedintele kazah Nursultan Nazarnbaev s-a aflat în vizită la Chişinău. Un loc important în discuţii l-au ocupat interseul economic reciproc şi noile pieţe de desfacere. A fost adoptată ,,Declaraţia comună” şi semnate 5 acorduri bilaterale. Nazarbaev a subliniat că între cele două state nu exista nici o divergenţă politică. Partea kazahă şi-a a sumat să livreze grîul necesar R. Moldova.
18-19 septembrie. La Ialta Preşedintele V. Voronin a avut întrevederi cu Preşedintele rus V. Putin cu care a discutat despre extinderea relaţiilor economice şi cu Preşedintele ucrainean L. Kucima cu care s-a întreţinut legat de proprietăţile R. Moldova în Ucraina. În finalul reuniunii şefilor de stat din CSI, preşedintele Moldovei a declarat că criza din CSI era evidentă şi că în consecinţa creării Uniunii Economice – Rusia, Belarus, Ucraina şi Kazahstan - ,,noi vom trece la acţiuni mult mai hotărîte în direcţia UE”.
19 septembrie. La conferinţa de presă organizată cu ocazia retragerii din funcţie, P. Hyde Smith a salutat decizia R. Moldova de a declara integrarea europeană ca prioritară şi că SUA vor susţine R. Moldova în procesul de aderare la UE.
20 septembrie. Preşedintele V. Voronin a participat la New-York la inaugurarea oficială a reprezentanţei R. Moldova pe lîngă ONU.
22 septembrie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit cu Colin Powell care a salutat activitatea Comisei mixte pentru elaborarea unei noi Constituţii.
23 septembrie. J. Solana (PESC) a avut o întrevedere cu Preşedintele V. Voronin, în cadrul căreea a declarat că conflictul transnistrean era unul regional şi că rezolvarea acestuia era unul din obiectivele UE.
Preşedintele V. Voronin a proclamat în timpul discursului ce l-a ţinut la Adunarea Generală a ONU, calea integrării europene drept strategia naţională prioritară a statului.
Preşedintele V. Voronin a avut o întrevedere cu M. Brown, administratorul PNUD.
24 septembrie. Preşedintele V. Voronin a fost primit de Secretarul Genral al ONU, Kofi Anan.
29 septembrie. Ambasadorul kazah Ravil Cerdabaev a declarat că Kazahstanul va livra gaze R. Moldova.
1 octombrie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit cu Walter Schwimmer (APCE).
2 octombrie. La Chişinău a sosit Heather M. Hodges, noul ambasador al SUA.
8 octombrie. În ziarul ,,Moldova Suverană” a început publicarea seriei de articole care argumenta necesitatea introducerii istoriei integrate.
22-23 octombrie. Preşedintele polonez A. Kwasniewski s-a aflat în vizită la Chişinău. Printre altele a declarat că ,,locul Moldovei este mai aproape de Paris, Bruxelles sau Varşovia, decît de Minsk sau Astana”.
22 octombrie. Heather M. Hodges, a fost în vizită oficială la Mitropolia Basarabiei, unde s-a întîlnit cu ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor.
4 noiembrie. W. Schwimmer (APCE) a sosit la Chişinău.
5 noiembrie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit la Chişinău cu Jaap de Hoop Scheffer, Preşedintele OSCE.
6 noiembrie. La Chişinău s-a desfăşurat a 113-a Sesiune a Comitetului de Miniştri CE.
La conferinţa de presă, M. Geoană, ministrul de Externe al României, a declarat: ,,Înţelegem şi spunem în continuare că singura soluţie pentru problemele istorice, pentru problemele reale ale acestei ţări şi ale relaţiei ei din totdeauna privilegiate cu România, este un răspuns european. Acolo ne putem reîntîlni, acolo putem scăpa de iluziile că putem crea identităţi artificiale”.
10 noiembrie. V. Voronin s-a întîlnit în Cipru cu Preşedintele Tassos Papadopulus.2 A doua zi a avut o întrevedere cu Preşedintele Parlamentului cipriot Dimitrios Hristofias, apoi cu viceprimarul Nicosiei, Lia Tserioti.3
13-14 noiembrie. Vizita Preşedintelui ucrainean L. Kucima la Chişinău.
17 noiembrie. Iurie Zubakov a înmînat autorităţilor moldovene ,,Memorandumul privind reglementarea crizei transnistrene”.
18 noiembrie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit cu liderii celor trei fracţiuni parlamentare, V. Stepaniuc, D. Braghiş şi I. Roşca, pentru a discuta despre ,,Memorandumul Kozak”.
20 noiembrie. V. Voronin a vizitat mănăstirea Capriana ca să vadă stadiul lucrărilor de reconstrucţie.
24 noiembrie. A fost constituit Comitetul pentru Apărarea Independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova. Din acesta făceau parte PPCD, Alianţa Social-Liberală ,,Moldova Noastră”, PSD, PSL, în total 8 partide; uniunile de creaţie şi diverse asociaţii. Au lansat un apel ca din 26 noiembrie ora 10.00, cetăţenii să vină în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
25 noiembrie. Preşedintele V. Voronin a avut o convorbire telefonică cu W. Scwimmer despre planul rus de regelementare a chestiunii transnistrene. Oficialul european a apreciat că amînarea semnării a fost un gest înţelept.
Ambasadorul SUA, H. Hodeges a declarat că orice model de reglementare trebuie acceptat de populaţie şi că trebuie să conţină o rezolvare dreaptă şi constructivă a problemelor pe care le au în faţă părţile.4
27 noiembrie. Preşedintele V. Voronin s-a întîlnit la Roma cu premierul italian S. Berlusconi.
8 decembrie. Preşedintele V. Voronin s-a aflat în vizită de lucru în Bosnia-Herzegovina.
20 decembrie. Într-un grav accident de maşină a murit actorul Grigore Grigoriu (n. 4 apr. 1941, Căuşeni).
25 decembrie. În cadrul şedinţei de bilanţ anual a Parlamentului Republicii Moldova, Preşedintele V. Voronin a declarat că integritatea europeană reprezenta o prioritate naţională. A precizat că problema Transnistriei nu va fi soluţionată fără un consens naţional şi fără o coordonare internaţională cu Rusia, Ucraina, SUA şi OSCE.

Scurta cronologie a Republicii Moldova 1917-2007

Republica Moldova 1917-2007

18 aprilie/1 mai 1917. La Odessa a avut loc o primă întrunire importantă pentru destinele Basarabiei, la care au participat peste 10.000 de basarabeni – ofiţeri, soldaţi, studenţi, profesori, ppreoţi.
2-9 noiembrie 1917. La Chişinău s-a desfăşurat ,,Marele Congres ostăşesc” la care au participat 989 de delegaţi, soldaţi şi ofiţeri, reprezentînd peste 300.000 de basarabeni. S-au luat două hotărîri – naţionalizarea oştilor moldoveneşti şi convocarea Sfatului Ţării ca adunare aleasă a Basarabiei.
21 noiembrie/4 decembrie 1917. Sfatul Ţării şi-a început activitatea.
2/15 decembrie 1917. Sfatul Ţării a proclamat Republica Democratică Moldovenească.
13/27 ianuarie 1918. Trupele române comandate de generalul Broşteanu au intrat în Chişinău. Unităţile bolşevice s-au retras la Tighina şi peste Nistru.
24 ianuarie 1918. Sfatul Ţării a votat independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti.
7 februarie 1918. Armata Română a cucerit Tighina.
27 martie 1918. Sfatul Ţării a votat unirea condiţionată cu România.
27 noiembrie 1918. Sfatul Ţării s-a dizolvat în condiţii neobiective.

12 octombrie 1924. Sesiunea a III-a a Comitetului Executiv Central din Ucraina a adoptat hotărîrea cu privire la formarea R.A.S.S.M. În componenţa R.S.S. Ucrainene. Ea încadra 11 raioane cu o suprafaţă de 8,1 mii km pătraţi şi 545 mii locuitori. Capitala se afla în orăşelul Balta.
Anul 1929. În R.A.S.S.M. s-a trecut la colectivizarea completă a agriculturii.
Anul 1929. Capitala R.A.S.S.M. A fost transferată de la Balta la Tiraspol.
2 februarie 1932. Biroul comitetului regionald e partid din Moldova a doptat o rezoluţie care considera raţională trecerea R.A.S.S.M la alfabetul latin.
1932-1933. Foametea din R.A.S.S.M.
Mai 1937. În R.A.S.S.M au început epurările pe motive politice.
Anul 1938. R.A.S.S.M. şi-a pierdut autonomia devenind o simplă regiune a Ucrainei.
6 ianuarie 1938. Congresul al VII-lea al Sovietelor din Moldova a adoptat noua Constituţie a R.A.S.S.M.
Februarie 1938. Comitetul regional de partid a adoptat hotărîrea ,,Cu privire la trecerea scrierii moldoveneşti de la grafia latină la cea rusă”.

26 iunie 1940. Nota ultima a U.R.S.S. adresată României.
28 iunie 1940. Administraţia şi trupele române au început să se retragă de pe teritoriul Basarabiei. Armata Roşie a trecut Nistrul. Basarabia a trecut în componenţa U.R.S.S.
2 august 1940. La Sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al U.R.S.S. a fost adoptată legea cu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti Unionale. Raioanele din sudul şi din nordul Moldovei de Răsărit au trecut în componenţa R.S.S. Ucraina, iar o parte din R.A.S.S.M a trecut în componenţa R.S.S.M.
11 noiembrie 1940. S-a încheiat delimitarea teritorială dintre R.S.S.M. şi R.S.S. Ucraineană. Au fost formate 6 judeţe – Bălţi, Bender, Cahul, Chişinău, Orhei şi Soroca.
29 ianuarie 1941. Au avut loc primele alegeri generale în Sovietele Supreme ale R.S.S.M. şi U.R.S.S.
22 iunie 1941. Armatele germane şi române în nord, armatele române în centru şi sud au trecut Prutul şi au pătruns pe teritoriul R.S.S.M. În 26 iulie 1941, prin cucerirea Cetăţii Albe, a fost restabilită graniţa de pînă la 28 iunie 1940.
Martie 1944. Armata Roşie a reuşit să treacă Nistrul în partea d enord a fostei R.S.S.M. şi a luat în stăpînire pînă la începutul lunii aprilie Bucovina de nord şi nordul Basarabiei, coborînd pînă aproape de Orhei.
23 august 1944. Ca urmare a declanşării operaţiunii Iaşi-Chişinău, Armata Roşie a recucerit în cîteva zile tot teritoriul basarabean.
20 octombrie 1945. La Chişinău şi-a început activitatea Institutul de Medicină, avînd o singură facultate, cea de Medicină Generală, care întrunea 13 catedre în cadrul cărora îşi făceau studiile 996 de studenţi
1946. R.S.S.M. a fost lovită de secetă. Datorită politicii neraţionale a autorităţilor, anii 1946-1947 au devenit ani ai foamei.
1 octombrie 1946. Prin Hotărîrea Consiliului Comisarilor Poporului al RSSM din 4 martie 1946, a fost întemeiată Universitatea de Stat din Moldova.
16 februarie 1947. Au avut loc alegerile în Sovietul Suprem al R.S.S.M.
6 iulie 1949. Al treilea val de deportări din R.S.S.M..
15 aprilie 1978. A fost adoptată Constituţia R.S.S.M.

31 august 1989. Sovietul Suprem al R.S.S.M. a adoptat limba moldovenească ca limbă de stat.
25 februarie şi 10 martie 1990. Primele alegeri libere în Sovietul Suprem al R.S.S.M.
27 aprilie 1990. Tricolorul a devenit steagul naţional al R.S.S.M.
23 iunie 1990. A fost declarată suveranitatea R.S.S.M.
3 septembrie 1990. Sovietul Suprem al R.S.S.M. l-a ales ca preşedinte pe Mircea Snegur.
3 noiembrie 1990. Capul de bour a fost ales ca stemă de stat a R.S.S.M.
17 martie 1991. Populaţia R.S.S.M. a boicotat în cea mai mare parte referendumul unional.
23 mai 1991. R.S.S. Moldova a devenit Republica Moldova.
27 august 1991. A fost proclamată independenţa Republicii Moldova. România a fost primul stat carea recunoscut independenţa R. Moldova.
8 decembrie 1991. În urma alegerilor libere Mircea Snegur a fost ales preşedinte al Republicii Moldova.
21 decembrie 1991. Conducerea R. Moldova a participat la întrunirea de la Alma-Ata la care s-au pus bazele CSI.
27 decembrie 1991. S.U.A. au recunoscut idnependenţa Republicii Moldova.
30 ianuarie 1992. Republica Moldova a devenit membră C.S.C.E.
Martie-început iulie 1992. Războiul din Transnistria.
2 martie 1992. Republica Moldova a fost primită în O.N.U.

Bibliografie.
Nedelciuc Vasile, Republica Moldova, Chişinău, Editura ,,Universitas”, 180 p.
Platon M., Roşca S., Roman A., Popescu T., Istoria administraţiei publice din Moldova, Chişinău, 1999, 492 p.
Scurtu Ioan, Amlaş Dumitru, Goşu Armand, Pavelescu Ion, Ioniţă Gheorghe I., Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1994, Editura Europa Nova&Tempus, Bucureşti, 1994, 414 p.
Vizer Boris, Istoria contemporană a românilor. Materiale pentru clasa a IX-a, Chişinău, Ştiinţa, 1997, 168 p.

Remember “Timpul nostru”

Suntem tineri, şi avem deseori tendinţa de a uita ce s-a întîmplat pe spirala timpului (cu doar cîţiva ani în urmă), avînd o legătură nemijlocită cu timpul prezent şi cu unele realizări ale acestuia. Fără exemplul unor predecesori (în cazul în care aceştia există), riscăm să inventăm din nou bicicleta şi să repetăm greşeli, să depunem eforturi pentru care la vremea lor alţii (predecesorii) au plătit un preţ (şi pentru ca cei care le vor urma să poată face un pas înainte, în plus). Or pentru a progresa, trebuie luată în consideraţie şi experienţa zilelor trecute, nu neapărat demult apuse, fără a cădea însă în extrema ucenicului care îşi caută obsesiv mentorul!
În decembrie 2000, după un Cerc de Istorie Contemporană şi Relaţii Internaţionale, avînd încuviinţarea unor membri ai catedrei de Contemporană, şeful acestuia – Nicula Alin (pe atunci anul IV) a propus ca şi subiect de discuţie proiectul unei reviste studenţeşti. Printre participanţii la acea întîlnire, continuată în cafeneaua ,,Cin-Cin”, au mai fost Kudor Tünde (anul IV), Cornel Pintilescu (anul I), Augustin Boticiu (anul II), Hadrian Gorun (anul III). În mai puţin de o săptămînă a avut loc o a doua adunare într-o sală de la ,,Institut”, la care au venit studenţi interesaţi şi reprezentativi (!), de la toate cercurile studenţeşti – Antică, Medievală, Modernă şi Contemporană. Cei care asistam din partea anului I la acele adunări – la care paradoxal, dar asta arată probleme ce existau atunci, nu s-au găsit colegi interesaţi din anii II şi III – Vlad Popovici, Alin Olteanu, Cornel Pintilescu şi subsemnatul, visam mai mult o revistă de opinie studenţească, între 6-12 foi care să apară la două sau patru săptămîni. Noi încă nu puteam distinge foarte clar între: opinie studenţească, eseistică şi lucrări ştiinţifice… dar timpul le-a pus pe toate la locul lor.
Revista ar fi putut să apară în luna martie, dar din cauza unor presiuni din partea unor sus-puşi în ierarhie (dar din partea de jos a acesteia! Unde Domnul ar săruta, Boierii Mici pot lovi!) – presiuni care de altfel mult mai tîrziu s-au exercitat şi asupra ,,Chartei…” şi care sunt descurajante şi lasă un gust amar pentru studenţii interesaţi – s-a hotărît creşterea numărului de pagini al revistei de la 40 şi ceva la mai multe. Pe de altă parte a apărut şi un mic antagonism în cadrul revistei. Cu toate dificultăţile şi cu aportul decisiv al studenţilor din anul IV, revista a apărut în iunie 2001.
Mai jos vom reda cuprinsul acesteea. Pentru a le aduce un omagiu celor care ne-au precedat şi pentru a trezi interesul studenţilor de azi, de a căuta această revistă la BCU sau Institut.

“Timpul Nostru” Revista Studenţilor de la Istorie. Nr. 1/2001, 64 p.
Editoriale: Nicula Alin-Remus (anul IV), Timpul Nostru, p. 1.
Ciprian Ghişa (anul IV), Renaşterea entuziasmului, p. 2.
Interviu: Cu Decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie, conf. univ. dr. Nicoară Toader, luat de Ianoş Rodica (anul IV).
Opinia studenţească – pp. 5-7.
Istorie Antică: Mihai Munteanu (anul IV)1, Influenţe elenistice în monetăria geto-dacilor. Monede greceşti �