Generatia Zdrobita

Smerenia si dragostea

Părintele Sofian Boghiu, Smerenia şi dragostea, însuşirile trăirii ortodoxe, Bucureşti, 2002, 288 p.

Părintele Sofian Boghiu s-a născut la 7 octombrie 1912 în comuna Cuconeştii-Vechi, judeţul Bălţi. În anii 1926-1940 a vieţuit şi studiat la mănăstirile Roghi, Dobruşa şi Cernica. În anul 1937 a fost tuns în monahism. În anul 1946 a devenit licenţiat în Teologie cu lucrarea ,,Chipul Mântuitorului în iconografie”, din anul 1945 fiind la mănăstirea Antim din Bucureşti. Între anii 1945-1950 a participat la întâlnirile mişcării spirituale şi de factură isihastă – Rugul Aprins (cu un accent deosebit pe rugăciunea inimii – Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu miluieşte-Mă pe mine păcătosul!). În anul 1958 a fost arestat pentru aceasta. A revenit la mănăstirea Antim în anul 1958.

Cartea se prezintă sub formă de povăţuiri date de Părintele Sofian tinerilor ASCOR-işti, la început cuprinzând şi câteva predici ale Părintelui.

Am ales câteva fragmente din cele spuse de Părintele Sofian, sperând că astfel vom trezi interesul cititorilor pentru această carte plină de Lumină şi de îndemnuri curate.

,,După cum Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Grigore Teologul nu cunoşteau în anii studenţiei decât drumurile care duceau la şcoală şi la biserică, tot aşa ar trebui să-şi împletească viaţa şi studenţii de astăzi: între studii şi rugăciune. Nu ştiu cum îşi pot face programul, însă, pe lângă hrana trupească pe care, vrând-nevrând, căutăm să ne-o însuşim, avem nevoie şi de hrană sufletească, fără de care murim; murim, deşi trăim. Murim sufleteşte, devenim sterpi, împietriţi, uscaţi, nesimţitori, răi, geloşi, mândri şi aşa mai departe.
Rugăciunea – această legătură cu sfinţenia, cu izvorul vieţii şi al înţelepciunii – ne ajută să învăţăm bine, să sfâşiem întunecimile de pe mintea noastră, pentru ca ea să devină luminoasă; ne ajută să sfâşiem învelişurile de pe inima noastră, învelişuri care ne fac nesimţitori în faţa lui Dumnezeu. Aşa încât să punem accentul pe această apropiere de Dumnezeu şi celelalte vin automat. Adică să nu fie goluri în viaţa noastră, rugăciuni la câte o zi sau câte o clipă şi restul vieţii petrecut cu celelalte preocupări. Fiecare zi să fie marcată de rugăciune şi de celelalte ascultări omeneşti, studenţeşti”.

,,Care sunt treptele rugăciunii inimii?
Prima treaptă este rugăciunea făcută cu buzele. O spunem (atunci când suntem singuri), aşa cum vorbim, simplu sau în ritmul unei respiraţii prelungite.
Treapta a doua este rugăciunea mentală. Adică o rostim nu numai cu buzele, ci şi cu mintea. Cu multă atenţie, în primul rând. Aici intervine lupta noastră cu mintea. Când vezi că mintea ţi-a alunecat în altă parte, nu te laşi. Te umileşti şi te lupţi să te rogi cu mare luare-aminte. Ne mustrăm pe noi înşine, căci deşi ne aflăm în faţa lui Dumnezeu, gândurile noastre sunt spurcate sau mintea noastră este departe de El…
Treapta a treia este rugăciunea inimii. Mintea şi inima se unesc laolaltă şi atenţia noastră este concentrată înlăuntrul inimii. Acolo se săvârşeşte rugăciunea. Mintea coboară în inimă şi acolo, în adâncul inimii începe să se roage. Este ceea ce spune psalmistul: ,,Dintru adâncuri am strigat către Tine: Doamne, Doamne, auzi glasul meu”. La această treaptă rugăciunea noastră ţâşneşte dintru adâncul inimii. Nu este vorba de inima aceasta carnală, ci de inima duhovnicească, centrul fiinţei omeneşti, care este detectat de Sfinţii Părinţi puţin mai sus – cu două degete – de sânul stâng”.

Rânduri deosebite sunt dedicate lui Ioan Kulîghin (prima parte din capitolul Dreapta socoteală), un duhovnic rus (printre puţinii supravieţuitori de la Mănăstirea Optina) care în interbelic şi până în anul 1947 a locuit în România şi a avut un rol important în mişcarea Rugul Aprins. A murit în cele din urmă într-o temniţă din Odessa.

Lansare ‘Ferestre si trepte de ieri spre azi’… Chisinau

Dragi cititori!
Marti, 27 mai, ora 17.00, in incinta Bibliotecii ‘Onisifor Ghibu’, Chisinau, va avea loc lansarea romanului ‘Ferestre si trepte de ieri spre azi’, continuarea volumului I - ‘Drumuri intru regasirea dragostii’, autor Nichita.

Conferinta cu Parintele Teofil Paraianu

Grupul de Iniţiativă Basarabeană (filiala Bucureşti) în colaborare cu Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din Moldova (ASCOM), organizează în municipiul Chişinău două conferinţe, cu unul dintre marii duhovnici români, arhimandritul Teofil Părăian, de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.
Marţi, 13 mai, ora 18.30 în Biserica studenţească a Universitatii de Stat din Moldova.
Miercuri, 14 mari, ora 17.00 la Bisericuta in constructie din localitatea Dumbrava de linga Buiucani.
Joi, 15 mai, ora 18.00 la Casa de Cultura a Studenţilor din cadrul USM.

AXA

AXA – revistă de politică, cultură şi spiritualitate.

În luna aprilie 2008 la Chişinău a apărut revista AXA (32 de pagini).
Printre articolele care pot prezenta interes pentru cititori semnalăm:

Corpul funcţionarilor Siguranţei în Basarabia din perioada interbelică de Pavel Moraru – Nu putem spune categoric că, autorităţile centrale de la Bucureşti i-au trimis în Basarabia pe cei mai slabi ofiţeri din siguranţă sau că, mulţi funcţionari au venit aici doar pe cale disciplinară, ca pedeapsă, căci s-au obţinut rezultate bune în problemele de siguranţă. Dar nu putem să afirmăm nici că au fost trimişi în totalitate cei mai buni ofiţeri, căci, după cum am spus mai sus, mulţi au fost implicaţi în diverse afaceri murdare. Deci nu pot fi făcute aprecieri extremiste…

Religia în era globalizării de Dumitru Cotelea – Globalizarea vizează crearea unei civilizaţii unice şi omogene care trebuie să fie perfect integrată economic, dar totodată presupune şi dispariţia identităţii religios-culturale.

Moldova fără alternative în asigurarea cu gaze de Ion Preaşcă - Or, reţeaua existentă de conducte mai are şi un alt neajuns – ea asigură doar transportul de gaze dinspre Est spre Vest, în regim avers, iar utilizarea în regim invers este practic imposibilă fără acordul monopolului rus Gazprom.

Plângere pentru Piteşti de Paul Siladi - ,,La fel, la Piteşti, însingurarea era dusă către absolut, ,,nimeni nu are voie să vorbească cu celălalt”. Omul, care prin natură este o fiinţă comunitară, care trăieşte în şi spre comuniune este pus în situaţia de a nu putea relaţiona cu cei care se găsesc în permanenţă în preajmă”;

Jargoanele – valenţă a comunicării de Ion Xenofontov - ,,…unii dintre muncitorii care pleacă la lucru în străinătate, în modul de exprimare, întrebuinţează limbajul ,,domesticit” a unui ,,învingător”, de exemplu ,,am fost la Italia”.

Literatura din Republica Moldova astăzi de Marius Tărîţă – Astfel ne-am trezit la mijlocul anilor ’90 într-o pustietate culturală despre care Emil Loteanu spunea într-un interviu din anul 1999, ,,e frig de îngheţi în viaţa culturală de la Chişinău”.

Câteva gânduri despre canonizarea Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare de Ieromonahul Teofan – Să nu uităm de asemenea că este o adevărată minune faptul că o ţară atât de mică, precum Moldova din secolul XV, a reuşit să supravieţuiască în faţa colosului otoman, păstrându-şi dreapta credinţă şi devenind un centru al lumii ortodoxe.

Ioan Neaga – Bunicul preotului-poet Alexei Mateevici de Mihai Bortă – La sfârşitul anului1862 ajunsese deja protopop şi cercetător fruntaş, consilier al Zemstvei din Tighina.

Reportaj de la conferinţa susţinută în data de 19 martie 2008 de scriitorul creştin Danion Vasile – Modele creştine în secolul XXI – Acest secol XX a rupt continuitatea dintre secolele anterioare, a rupt continuitatea dintre generaţii când omul afla răspuns la probleme în cadrul familiei sale care era creştină, sau la Preot cu care oamenii aveau o comunicare foarte apropiată;
Şi alte articole.

Pagina internet informativă a revistei e http://axa.info.md
Revista poate fi procurată în orice chioşc al reţelei de distribuţie Moldpresa la preţul de 10 lei moldoveneşti.

Noul Neamt. Chitcani

Mănăstirea Noul Neamţ din gubernia Basarabiei, aflată pe maulul Nistrului, a fost fondată de un grup de călugări (32) fugiţi de la Neamţ din Principatele Unite ca urmarea persecuţiilor declanşate de regimul Cuza. Moşia Chiţcaniului aparţinea mănăstirii Neamţ din vremea lui Alexandru cel Bun, astfel monahii doar au făcut o adresare autorităţilor ţariste pentru ca să li se recunoască această posesiune. La 13 ianuarie 1864 au primit aprobarea pentru construcţie.
Primul egumen a fost Teofan Cristea între anii 1864-1883, urmat de ieroschimonahul Andronic (1885-1893). Acesta din urmă a avut şi o activitate literară puternică. Pe lîngă inventarierea manuscriselor pe care le-au salvat şi aduc de la Neamţ, a scris ,,Istoria pentru sfintele mănăstiri Neamţu şi Secu” (X volume) şi ,,Istoria pentru noua mănăstire Neam” (II volume). Este considerat ,,ultimul cronicar al secolului al XIX-lea”.
În anii 1902-1905 a fost clădită Biserica Adormirii Maicii Domnului, iar minunata clopotniţă între anii 1913-1914.
Între anii 1962 şi 1990 mănăstirea a fost închisă, în locul ei fiind plasat un spital de boli infecţioase. Manuscrisele, printre care şi 12 de secole XIV-XV, au fost mutate la Arhiva Centrală de Stat din Chişinău.
În anul 1990 s-au auzit din nou colopotele mănăstirii, iar viaţa acesteia a revenit la normal.