Pe urmele Bizanţului

In istorie au existat la un moment doua tipuri de popoare. Unul din acestea e cel de agricultori. Celalalt e cel de razboinici migratori. Aceasta nu inseamna ca la un moment dat si agricultorii nu s-au apucat de razboi. Insa iata un exemplu.
Daca iti mergea agricultura bine, ajungeai sa faci comert, dupa care te si dezvoltai. Se ajungea la constructia de orase. Inca inainte de venirea dinastiei ‘varege’ in Rusia de nord (care apoi au coborit spre Kiev si au fondat asa numita Rusie kieveana), in nord, a existat o civilizatie mare. Aceasta cuprinde arealul din preajma lacului Ilmen (despre acesta pe scurt vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Ilmen). Inca inainte de venirea varegilor, aceasta civilizatie negustoreasca a disparut. Probabil ca a fost distrusa de un val de atacuri ale razboinicilor, cindva in secolul al IX-lea.

Dupa cum erau vremurile de atunci, asa poate fi si viata interioara a oamenilor de azi. Fie mai ‘agricola’ si/sau negustoreasca sau razboinica. Dar oricum orice om, cind ninge, ploua puternic, cind e furtuna, sta acasa si se comporta agricol. Natura il incadreaza in ritmul sau natural. (more…)

Vreo 2 ani si ceva in urma, am fost la un cenaclu. Am citit atunci ‘Scene clujene’. Nu am pretentia ca ar fi extraordinare literar, am vrut sa propun o perspectiva asupra vietii stduentesti, dincolo de acordul sau dezacordul altora. Ce conteaza aici e altceva. Mi s-au adus si urmatoarele critici/recomandari - ‘prea mult Bizant’, ‘ar trebui sa scoti momentele religioase’ (nu prea sint cred eu, din pacate).
Straniu e ca printre cei prezenti erau si citeva persoane care in 1986 erau scriitori, unii consacrati, altii la inceput de drum. Ma si gindeam. ‘Iata ca in 1986 religia era interzisa. Si iata ca aceste persoane care au prins acea vreme, in mai 2007 imi recomanda sa scot referirea la Bizant’.
In fond nu conteaza concret cine crede asa, conteaza ca multi din intelectuali cred asa. Am mai spus-o de multe ori printre rinduri, aceasta se datoreaza formatiei de bolsevici pe care o au. Doar ca dupa 1991 au aderat aparent la alte valori, insa sentimentele de profunzime, in acest caz unul singur, negarea religiei (direct sau moderat) a ramas acelasi. (more…)

Ucraina. Parca e alaturi, parca e foarte departe. Media a creat citeva stereotipuri comode.
Cit de frumos suna - vestul prooccidental, estul pro-rusesc. Ramii fara cuvinte. Iai pur si simplu 30 de milioane de oameni si le inclei o eticheta. Vestul nu mai e chiar asa de prooccidental in ghilimele. Ungurii si moldovenii din Ucraina au votat masiv ca si in 2004 pentru Ianucovici. Daca e sa ne desprindem de cliseu si sa luam realitatea ca atare, si nu sa cream perspective false, ce se intimpla? (Filozofic vorbind majoritatea analistilor ne spun ca nu exista obiectul real, concret cu proprietatile lui, indiferent de unghiul din care l-am privi, ci ca obiectul depinde de perspectiva. Asta e una din genialitatile unuia din curentele postmoderne. Aplicat pe scara larga de o parte din media)

1. Guvernarile din 2004-2009 au dus la pauperizarea ucrainenilor. Ca urmare, au intrat in cartea Recordurilor Guiness. E prima data cind un presedinte in functiune, care candideaza, ia doar 5%.
2. Revolutia portocalie, cu si fara ghilimele a esuat complet.
3. Indiferent de cine va iesi in 7 ianuarie, situatia din Ucraina nu se va schimba considerabil.
4. Alegerea ucrainenilor e alegerea lor, si nimeni nu are dreptul sa ii judece.

Iniţial credeam că va fi un microbus, de aceea m-am bucurat mult văzînd că era un autobuz mare. În salon eram vreo 10 oameni. Am trecut la lectura ziarului local din Suceava. Însă nu mă lăsa în pace gîndul – dacă o să ningă tot aşa, mai ajung eu pînă la 20 la Lwow. Şi dacă ajung la 22 la frontieră, mai am transport pînă la gara aflată la 15 km depărtare?

Revenind la presa românească
Ziarul „Monitorul de Suceava”, nu mi s-a părut atît de interesant, dar m-am străduit să îl citesc pagină cu pagină ca să văd ce prezintă, şi cărui profil se adresează. Mi-a atras atenţia titlul unui editorial – „Mînia teroristă se stinge greu”. Chiar şi în atemporalitate, Moldovenii se apucă să trateze şi teme internaţionale. În fond, editorialistul, Cătălin Mihuleac, face intenţionat sau nu o greşeală specifică şi editorialiştilor de la Chişinău. Relativizează gravitatea caricaturii daneze, pe care era reprezentat nu doar profetul Mohamed (!), apărută vreo 5 ani în urmă, şi critică virulent acţiunile unor extremişti.
Fiţi atenţi – „Iar asta, deşi cei 12 caricaturişti se scuzaseră, specificînd în mai multe rînduri că imaginile nu s-au vrut un protest la adresa islamului, ci doar a terorismului arab. Dar asemenea nuanţe sunt prea fine pentru marii recoltatori de sînge” (,,Monitorul de Suceava”, 11 ianuarie 2010, p. 4). Nu văd unde sînt aici scuzele (ca şi idee transpusă în cuvinte) şi nu ştiu dacă într-o societatea socialistă cum e cea daneză, lumea mai are idee despre ce înseamnă sentiment religios… Pe de altă parte, majoritatea musulmanilor au fost insultaţi de caricatură, care de altfel ataca toate religiile mari existente la acel moment. Faptul că există o minoritate care merge pe răzbunare, e rău. Dar nu cred că danezii au înţeles ce au făcut, şi din cîte se vede nici C. Mihuleac.
La p. 2 e un articol despre declaraţia preşedintelui Organizaţiei Judeţene a PSD. „Actuala conducere a Consiliului Judeţean, cînd e vorba de proiecte proprii, vorbeşte tot timpul la viitor. La trecut şi la prezent sunt toate proiectele promovate de către vechea echipă pe care am condus-o eu. Sunt proiecte pe care le-am lăsat cu finanţare asigurată, dacă vorbim spre exemplu de… Nu i-am auzit pe aceşti oameni să conjuge la trecut sau la prezent verbul a face…” (,,Mîrza îi cere lui Flutur echitate la împărţirea fondurilor”).
Dincolo de a simpatiza sau nu vreun partid românesc, în acest caz m-a şocat altceva. Foarte important e fenomenul semnalat, dincolo de existenţa sau preexistenţa unor astfel de situaţii, senatorul Gavril Mîrza, semnalează ceva ce se întîmplă şi la Chişinău. Înafară de discurs şi lăudăroşenie nu se aude nimic (ca o chestiune de meditaţie interesantă, cealaltă parte ar fi făcut la fel? Avem de a face aici cu tipare? Sau chiar s-au întors ,,cranţ-cranţ” din anii 1990?).
Voi da un singur exemplu. Recent, se făcea mare tam tam, cu începerea negocierilor pentru nu ştiu ce acord între UE şi R. Moldova. De fapt e o chestiune pur tehnică, a ajuns rîndul şi nu e realizarea nimănui. Dar cititorii proguvernamentali, nu ştiu că încă în februarie 2009, comisarul european Benita Ferrero Waldner a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că negocierile privind semnarea unui acord de asociere vor începe imediat după 5 aprilie 2009, ziua alegerilor (incultura doare, aşa-i? E greu să conştientizezi că eşti zombi.). Deci vă place sau nu, această „realizare” (care ridică semne de întrebare, pentru că nu se ştie încă ce cedări va trebui să facem), aparţine…
La urma urmei e vorba de o chestiune pur tehnică, şi de a face realizare din aceasta, e chiar jenant. Şi cred că cei din fruntea actualului guvern interimar de la Chişinău, sînt perfect conştienţi de aceasta. (more…)

In cotidianul „Metro” de ieri a fost publicat un interviu cu dr. hab. Jacek Piskoyub, climatolog polonez, la Institutul de Oceanologie din Sopoc.
După ce a propus ca o explicaţie ciclul de 11 ani al soarelui, care în anul 2009 a avut un minim, a dat şi o altă interpretare:
- ,,Alţii spun însă că NAO (indiciul Oscilatiei Nordatlantice) este corelat cu gaura de ozon deasupra polului sud. Gaura începe să se micşoreze şi aceasta după ei este cauza iernilor geroase în Europa… dacă ideea e corectă, atunci pe măsură ce gaura se micşorează, putem să avem mai multe ierni friguroase, dincolo de creşterea temperaturii în lume. Sunt de asemenea şi cei care încearcă să prevadă vremea în baza lui ‘El Nino’ (anomalie a timpului ce apare la 3-8 ani, constînd în aceea că apele Pacificului sud-estic, se încălzesc în acel areal mai mult decît de obicei, ceea ce duce la schimbări climaterice pe întregul glob). Cînd e an ‘El Nino’, de obicei iarna în Europa e caldă. Iar în anul următor e friguroasă. Şi aceasta în cea mai mare parte se verifica. Acum, din vara anului 2009, se dezvoltă primul ‘El Nino’ din ultimii 12 ani. Eram convins că vom avea o iarnă caldă, şi ce”?

- ‘No, şi avem iarnă caldă’!

- ‘Dacă această iarnă e caldă, iar următoarea va fi cea friguroasă, ţi-e straşnic să te gîndeşti ce se va întîmpla’.

Sursă: „Metro”, 25 stzcynia 2010 r., s. 3 – ‘Skąd się bierze taki mróz’?

Continuare la ‘Oamenii din nordul Moldovei’ I si II, si ‘Drumuri spre nord’ I.

Revenind în Suceava

Nu aş putea spune că eram obosit. Dar… În noaptea de joi pe vineri am făcut drumul de la Chişinău la Cluj cu autobuzul. Şi deşi am ieşit din vamă într-un timp record, la 10 noaptea, la Cluj am ajuns abia la 6.45, pentru că era ceaţă. Ar fi trebuit să fie acolo cu 2-3 ore mai devreme. Apoi în noaptea de sîmbătă spre duminică am călătorit cu rapidul pînă aproape de Bucureşti. O persoană din compartiment se tot juca cu laptopul şi nu era uşor de adormit. Noaptea de duminică spre luni am petrecut-o în trenul Bucuresti Nord-Suceava. O constatare necesară în acest context e că preţul la transport e mai ridicat în R. Moldova şi România, decît în Ucraina şi Polonia, cel puţin cu 1/3, iar deseori cu 2/5.
Pe la ora 8 am găsit o tarabă lîngă parcarea în care era microbuzul ucrainean. Am întrebat de „Revista Cultura” (adresa ei web e www.revistacultura.ro). Din păcate nu aveau. Jurnal Naţional nu am mai putut cumpăra pentru că era obligatoriu de cumpărat şi un CD. Aşa că am optat pentru un ziar local şi pentru „Adevărul”. Mi-a fost destul de greu să aleg. Titlurile de pe prima pagină duceau a tabloide.
Am pus ziarele lîngă rucsac şi m-am dus să mă mai plimb un pic.
E interesantă Suceava dimineaţa în iarnă. Nu mai ploua. Aerul curat. Linişte. În curînd aveau să cadă şi fulgi de zăpadă, dar ceva mai la nord.
La 8.30, microbusul în sfîrşit s-a urnit din loc. Eram puţini. Şoferul cu o fetişcană, pe semne fiica sa, o doamnă şi un tînăr. Ce nu puteam înţelege e de ce şoferul şi fata vorbesc ba în ucraineană, ba în română. E alegerea lor, nu ţine de nici o asimilare. Cei din partea de sud a regiunii Cernăuţi, se consideră pe ei Români, dar foarte des i-am văzut vorbind în ucraineană. În schimb, Moldovenii din ex-ţinutul Hotin, de-a lungul drumului Cernăuţi-Mămăliga, sînt mult mai principiali (deşi cei din prima regiune, au dispreţ pentru ei). Insistă să vorbească în limba lor populară.
Ei, dar lucrurile nu sînt atît de complicate. Cine ştie să le spuie? La un moment dat am adormit cu capul pe rucsac. Cînd m-am trezit, poate să fi trecut o jumătate de oră, am văzut că drumul era plin de zăpadă. Ne apropiam de Siret. Localitate foarte importantă în secolele XIV-XV. (more…)

„Oscarul nu e pentru Rewers”

„Filmul ‘Rewers’, al regizorului Borys Lankosz nu se regaseste pe lista scurta a filmelor care au sanse s afie nominalizate la Oscar in categoria cel mai bun film neanglofon. Printre cele 9 productii alese sint in schimb productia germana ‘Das Weisse Band’, ‘Prorocul’ francez si peruviana „Laptele amar”. Titlurile celor cinci nominalizate le vom afla pe 2 februarie, iar invingatorii in 7 martie, cind se va desfasura a 82 gala a premiilor Oscar”.

Sursa: „Metro”, 22-24 stycznia 2010, nr. 1753, p. 9 - „Oskary nie dla Rewersu”.

Jurnalul Naţional

Ce să faci o oră întreagă? M-am dus pînă la autogară. Aceasta e un pic mai sus de piaţă. Mi-aduc aminte că mai mulţi ani în urmă un bătrînel care vorbea interesant vindea acolo la o masă ziare. De această dată nu mai era acolo. Colţul respectiv era gol… Şi gara mi-a părut mai goală. Aş fi aşteptat autobuzul de Cernăuţi, dar urma să fie abia la ora 12.00.
Vroiam să cumpăr nişte ziare ca să îmi fac o imagine despre cum e presa românească la moment. Oricum, cumpărasem joi pe vineri noaptea la o staţie de petrol, şi vineri şi sîmbăta la Cluj ,,Jurnalul Naţional”. Mă distrase nespus de mult lozinca de pe prima pagină, care deja exista în luna septembrie 2009. ,,MIŞCAREA DE REZISTENŢĂ”. La numărul din 7 ianuarie, supratitlul scris mărunţel - ,,Este momentul să renunţăm la a mai fi o fabrică de nonvalori cu valabilitate redusă”. Ai ce adăuga aici? După ce ani de zile toată presa a contribuit (direct sau prin indiferenţă) la nonvalorizarea societăţii, acum pretinde că luptă? Atunci cînd nu se discuta procesul Bologna, pentru că Românii adoptă fără discuţii, de ce nu s-a scris măcar un cuvînt de critică, fie şi la diverse?
Faptul că am ajuns în sistemul eşuat 3+2 contra căruia au fost majoritatea profesorilor universitari… Incredibil, să fii profesor universitar şi să nu ai curaj să iai atitudine în public! Nici un cuvînt despre dezavantajele acestui sistem.
În ultimii doi ani am constatat la Chişinău că ssitemul Bologna e un rateu complet. În trei ani mare studii nu se fac. Dar sînt şi veşti bune. M-am bucurat nespus de mult să aud cu cîteva zile în urmă la Varşovia că profesorii polonezi pregătesc acum documentaţia pentru revenirea la fostul sistem. Dacă ei vor sparge regula, poate şi alţii le vor urma.
Numărul din 8 ianuarie avea titlul – „Pentru că doar micul şi berea cu iz electoral mai scoate lumea în stradă”. Iar articolul de fond – „Teroarea petardaţilor” (joc de paralelisme cu „retardaţii?” Adîncimi nebănuite ale gîndirii…). Jenant, zicea colegul meu din grupa de Istoria Artei, Dan.
Însă, nu voi mai insista asupra acestui ziar. Am constatat totuöi un lucru îmbucurător. Dacă ai dorinţa de a căuta, printre pagini de maculatură pură, în orice ziar românesc poţi găsi şi articole bune. Uneori chiar principiale, semnalînd probleme existente. Realitatea e cü aceste articole se pierd pe fondul general.
(more…)

„Producătorul britanic de dulciuri, ‘Cadbury’, va fi preluat de concernul american ‘Kraft Foods’ pentru 19 milioane dolari. Ieri ambele firme au confirmat înţelegerea în această chestiune. Pentru Britanici aceasta e o lovitură în tradiţie. ‘Cadbury’ are statutul de aprovizionator al curţii regale din anul 1824. Conducerea a respins două propuneri de preluare, cedînd dina treia.
Kraft e al doilea producător din lume (după ‘Nestlé’) ca putere pe piaţa alimentelor şi băuturilor, cunoscut de exemplu pentru ciocolata Milka.
În Polonia ‘Cadbury’ este proprietarul vechilor întreprinderi ‘Wedel’. La cererea UOKiK Comisia Europeană a anunţat că va fid e acord cu preluarea ‘Cadbury’ de către ‘Kraft’, dacă Americanii vor vinde ‘Wedel’. E vorba de aceea ca firma Kraft să nu obţină o poziţie dominantă pe piaţă”.

(Sursă: „Metro”, 20 stycznia 2010, nr. 1751, p. 6 – ‘Wedel na przedaż’, pap, kęs )

Puteti vedea pagina electronica a fabricii WEDEL la http://www.wedel.pl/o-marce/

‘Pandemia gripei A/H1N1 este mai slaba decit se presupunea, iar consecintele ei sint mai apropiate de cele care s-au manifestat in 1957 si 1968, sau cu mult mai mici decit din timpul pandemiei gripei din 1918 - a spus la Geneva directorul general al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), Margaret Chan. A subliniat ca desi gripa slabeste in emisfera nordica, pina in luna aprilie pot avea loc noi imbolnaviri. De aceea OMS raspunde de ulterioarele vaccinuri impotriva asa numitei gripe porcine, din nou subliniind, ca vaccinurile sint nepericuloase si efective’.

Sursa: ‘Metro’, 19 stycznia 2010, nr. 1750, p. 3, ‘Grypa nie tak straszna’.

Da, din cite se vede, nu e nici o pandemie. Ci doar o gripa mai puternica. Doar.

“Pandemia gripei porcine a fost falsa, iar tensionarea legata de aceasta boala a avut doar un singur scop: de a da posibilitatea de a cistiga, si astea sint miliarde intregi de euro, concernelor farmaceutice internationale. O astfel de acuzatie puternica a adus la adresa producatorilor de vaccinuri, Wolfgang Wodarg, conducatorul Subcomisiei pentru Sanatate a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Dupa parerea lui, s-a ajuns la o intelegere intre producatorii de vaccinuri si Organizatia Mondiala a Sanatatii”.
Sursa: ‘Polska’, 12 stycznia 2010 r., nr. 9, s. 12 - Kazimierz Sikorski, ‘Na falszywej pandemii swinskiej grypy mialy zarobic koncerny’.