Pe urmele Bizanţului

Pentru ca am ajuns la sfirsitul lunii octombrie, ne putem intoarce privirile inapoi.
Pentru POLONIA ziua de 14 octombrie a fost una neasteptata. A nins in toata tara. Pe alocuri foarte puternic, pe alocuri mai slab. Desi dupa masa zapada deja se topise la Varsovia, dimineata era iarna in toata regula. O puteti vedea in putinele fotografii ce le-am facut.

Miine, 1 noiembrie 2009, in POLONIA, e ziua Tuturor Sfintilor. Oamenii se duc in cimitire pentru a ingriji mormintele apropiatilor. Luni, 2 noiembrie, va fi zi libera, de aceea cel mai probabil ne revedem pe blog, marti, 3 noiembrie 2009.
Multa liniste si lecturi ziditoare va doresc.

Pe piata mass-media poloneza exista mai multe ziare. Printre cele mai importante - cel mai mare tiraj, dar si aderenta a publicului - sint ‘Gazeta Wyborcza’ (redactor sef binecunoscutul Adam Michnik), ‘Dziennik’ (ziar care la un moment dat a aparut ca un concurent al ‘GW’, si se pare ca nu a reusit sa cistige confruntarea), RZECZPOSPOLITA (cindva ziarul guvernului, apoi privatizat la presiunea ’societatii’, care acum regreta acest fapt; un ziar binecunoscut pentru obiectivitate si profesionalism) si ‘Gazeta POLSKA’, ultimul ziar aparind in colaborare cu publicatia britanica ‘THE TIMES’.
Pe linga aceste ziare cotidiene, mai exista si doua tabloide, pe care nu le vom mentiona aici. Ce e foarte bine e ca in cele 4 ziare mentionate mai sus, nu gasesti articole tabloide. Or la noi, in R. MOLDOVA, anume ziarele care sint de frunte, admit patrunderea elementelor tabloide pe paginile lor. In cele patru ziare nu vei gasi astrologie, nuditati, infromatii neverificate, atacuri urite la adresa oricarui personaj politic. Totul e prezentat cu argumente si de o maniera civilizata.
Ar aparea intrebarea, aceste ziare corespund unui anumit partid sau orientari politice? Va voi dezamagi, dar raspunsul e nu. pentru toate cele patru cotidiene mentionate mai sus, primeaza interesul national al Poloniei. Atit. Politicienii sint criticati in masura in care reprezinta si apara aceste interese. Va pare un vis frumos, nu? Si mie mi-a parut pina nu l-am vazut in realitate.
Cine a parcurs cu atentie materialele ce le-am selectat in luna octombrie din paginile presei poloneze, bineinteles ca a observat ca exista nuante de abordare. De exemplu, pentru ‘GW’ interesele Poloniei sint strict legate de apartenenta la UE. De aici si usoara ironie a atitudinilor mai independente ale guvernului. Vedeti si titlul de ieri - ‘Solidaritatea Eurosaraciei’, cu referire la coalitia statelor UE care au refuzat sa plateasca sume mai mari decit cele ce ar fi rezultat din proportionalitatea directa cu PIB fiecarui stat membru (in problema emisiilor gazelor de sera). Cu toate acestea, ‘GW’, publica si atitudini eurosceptice, sau care vad viitorul UE altfel.
‘Dziennik’ e destul de critic. Am putea presupune ca e mai pe dreapta esichierului, dar iarasi, si acest ziar prezinta toate punctele de vedere. Atit ca peste tot e sesizabila apararea interesului cetatenilor Poloniei. Tot acest ziar a avut cea mai buna critica legat de eronata atribuire a Premiului Nobel pentru Literatura Herthei Muller.
(more…)

De mai mult timp vroiam sa fac prezentarea sumara a unui ziar polonez. Pina acum am spicuit anumite articole care am considerat ca ar putea reprezenta interes pentru cititorul moldovean. Bineinteles una din criticile care ne pot fi adresate e ca o parte nu reprezinta niciodata intregul. E adevarat. Desi, chiar la o simpla analiza, lectura oricarui articol pe care l-am sesizat, arata nivelul inalt la care a fost scris si profesionalismul autorilor. E ca si in cazul analizei unei celule. Una ne poate da imaginea obiectiva a intregului.
Ca intre paranteze fie spus, cele trei ziare cu cele mai mari tiraje si impact de la Chisinau (doua se constituie intr-o tabara, iar unul in cealalta), falsifica adevarul tocmai pornind de la imaginea celulara. Prezentind o informatie eronata la nivel partial, ei trag concluzii globale.
Deci care e prima trasatura clara si de netagaduit a presei poloneze? Nimeni nu instiga contra nimanui. Faptele sint prezentate asa cum sint. Cititorul e destul de inteligent pentru a trage singur concluziile. In situatia cind un jurnalist trece pe o pozitie partizana, sa-i zicem asa, el si-o argumenteaza foarte minutios pozitia.
Daca doriti, un ziar polonez nu se teme sa reproduca integral pozitia presei sau politicienilor rusi intr-o problema discordanta. Ati vazut sa faca vreodata asa un ziar din Bucuresti sau Chisinau? Nu. Intotdeauna ni se prezinta relectura asa zisilor ‘editorialisti’, care in anii 1970 s-au manifestat ca lideri comsomolisti fruntasi. Denigrarea e principala lor tinta.

Scriam ca m-am retinut cu prezentarea unui ziar polonez. Fiecare numar, dar mai ales cele de vineri si de simbata, sint pline de articole care uneori au valente stiitifice. E destul de greu sa le citesti. Daca iti pui scopul de a citi un ziar intreg, s-ar putea sa nu iti ajunga trei ore. De aceea nu am vrut sa prezentam o imagine superficiala.
Ziarul pe care il vom prezenta azi, e ‘Rzeczpospolita’, din 24 octombrie 2009.

Ieri seara tirziu inca nu se ajunsese la nici un consens in ce priveste problema climaterica, la Bruxelles.
“Gazeta Wyborcza’ (30.X.2009, nr. 255, tiraj 698 mii) a titrat oarecum ironic pe prima pagina - ‘Solidaritatea Eurosaraciei’ (Tomasz Bielecki, Jacek Pawlicki). Poloniei i-a reusit o larga coalitie din care fac parte - Lituania, Letonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Slovenia, care sint sustinute de Malta si Cipru. ‘Aceste tari doresc distribuirea contributiei pentru ajutorul climatic al UE pentru cele mai saraci tari ale lumii, proportional cu PIB’. De cealalta parte Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Suedia doresc ca povara contibutiei sa cada pe noile state membre ale UE. Germania, Italia si Franta vor sustine cele din urma state, dar considera ca mai intii SUA si China trebuie sa-si faca publice intentiile in privinta luptei cu problemele provocate de CO2. (Vezi ‘Clima a impartit statele Uniunii. Nici cancelarul Germaniei Angela Merkel, nici presedintele Sarkozy nu doresc hotariri rapide in chestiunea platilor suplimentare pentru clima’, Jendrzej Bielecki si Grzegorz Osiecki, in ‘Dziennik Gazeta Prawna’, 30.X.2009, nr. 213, p. A4).
Pe prima pagina a ‘Dziennik’-ului e reprodusa si o fraza din declaratia premierului Donald Tusk. ‘Nu va fi de acord cu faptul ca tarile bogate sa transfere costurile pe noile state membre UE’ (’Vezi articolul ‘Discutii grele despre reducerea emisiilor CO2′).
O alta problema abordata a fost alegerea viitorului Presedinte UE. Calea spre aceste discutii a fost deschisa sid e faptul ca conducerea UE a acceptat cerintele presedintelui ceh in ce priveste pastrarea valabilitatii decretelor lui E. Benes. Prin acestea germanii expulzati dupa al doilea razboi mondial nu pot sa mai ceara vreodata proprietatile ce le-au detinut in regiunea Sudeta inapoi. Una din cele mai vehiculate candidaturi e cea a lui Tony Blair. Dincolo de faptul ca majoritatea oamenilor pe care ii cunosc pretind ca se uita zilnic la stiri si stiu totul, lansezs o intrebare retorica, mai stie cineva ce a facut Tony Blair? Prin ce s-a caracterizat conducerea acestui politician in Marea Britanie?
Dupa cum se spune, intre bloggeri, ‘la fotbal si politica in Romania si R. Moldova se pricep toti’. De fapt nu se rpicep deloc. Dar, pentru aceasta trebuie recitit Ortega y Gasset, capitolul despre omul-masa, care nu stie nimic, dar caruia apartenenta la masa ii permite sa atace totul in stinga si dreapta. Recititi sau cititi din y Gasset, ca merita. E prea trist ce scrie. Si de fapt se si intimpla acum.
Deci acest Tony Blair a fost un aliat fidel al SUA in lume. A sustinut razboiul din 2001 in Afganistan, apoi inceperea aceluia din martie 2003 in Iraq. Prin politica sa s-a manifestat destul de eurosceptic. E logic o astfel de personalitate sa ajunga presedintele UE?
‘Marea Britanie si-a facut publica propria candidatura’. Insa aceasta a fost criticata de Zapatero Jose (cel care in Spania vrea legalizarea avorturilor de la cea mai mica virsta posibila), dar si de tarile baltice, Olanda, Belgia si Luxemburg. (Vezi ‘Dziennik Gazeta Prawna’, 30.X-1.XI, nr. 213, p. A10, autor Jedrzej Bielecki). Conform unui sondaj, majoritatea relativa apolonezilor ar dori sa vada pe acest post pe actualul cancelar german - Angela Merkel (motivele inca nu le-a gasit nimeni).
‘RzeczPospolita’ si-a intitulat articolul de fond in aceasta chestiune - ‘Concurenta pentru Blair’ (semnatar Anna Slojenska, la p. A10).

Luind in considerare faptul ca informatiile date de media poloneza se verifica in proportie de 95% e aproape sigur ca lupta principala se va da intre Tony Blair si inca cineva din lista care trebuia sa devina clara astazi.

O caracteristica-prezentare a ziarului polonez ‘RzeczPospolita’ cititi pe blogul nostru miine.

Astazi la Bruxelles se desfasoara intilnirea la nivel inalt a sefilor de state UE. Conducerea Poloniei si de aceasta data va apara interesele nationale ale poporului pe care il reprezinta. Dupa cum si era normal, opiniile jurnalistilor polonezi s-au impartit pe aceasta tema. Unii sint pentru o atitudine mai moderata.

I. Problema climaterica.
Cei de la ‘Gazeta Wyborcza’ (29 octombrie 2009, nr. 254, tiraj 421 mii) au publicat mai multe articole. Chiar pe pagina 1 - Konrad Niklewicz scrie - ‘Amenintam din nou UE’. Problema se refera la ajutorul pe care statele UE il vor acorda statelor din lumea a treia pentru a lupta cu schimbarile climaterice. Jurnalistul se teme ca ‘putem pune veto pe intelegerea in problema chestiunii luptei cu schimbarile climaterice’. De ce e atit de importanta intelegerea? Deoarece in luna decembrie la Copenhaga (pentru tinerii care nu sint, la curent le amintim ca e capitala Danemarcei), va avea loc o reuniune ONU pe tema incalzirii globale. Daca astazi UE va reusi sa adopte o pozitie unitara, la Copenhaga va fi mult mai usor de rezolvat o serie intreaga de probleme. Acelasi autor continua in pagina a doua cu un mic editorial interesant. Spicuim din acesta - ‘Evident ca nu e vina noastra ca in peste decenii, inclusiv in ultimii douazeci de ani, nu am facut practic nimic, pentru a face independenta energetica poloneza de carbune…’. E drept ce zice, doar cu un singur amendament. Daca in clipa de fata Polonia nu isi mai rezolva problemele prin carbune (80%), ar fi fost dependenta de ‘Gazprom’. Or, anume datorita acestui fapt, economia poloneza nu a suferit deloc in timpul crizei gazelor din ianuaria 2009.
Concluzia e ca - ‘nu putem… sa indicam altora sa plateasca gazele noastre de sera’.
De cealalta parte se situeaza jurnalistii de la ‘Dziennik Gazeta Prawna’. Acestia au gasit date conform carora de exemplu Romania, la un moment dat a fost pusa sa plateasca mai mult decit Brazilia in ce priveste efectul de sera. Or e clar ca Brazilia polueaza de zeci de ori mai tare decit Romania. Ei propun schimbari in ce priveste algoritmul dupa care se fac respectivele calcule.

(more…)

In ‘Metro’ de ieri (27.X.2009, nr. 1694, p. 2) au fost publicate citeva date survenite de la Principalul Birou Statistic (GUS) al Poloniei.
Marcelina Szumer scrie in deschidere - ‘Studenti alergind la ore sau tineri la costum facindu-si cariera in corporatii - asa pare Varsovia din strada. Insa dupa datele GUS, situatia e cu totul alta’.
Astfel, virsta medie a polonezelor din Varsovia e de 43 de an (pe tara fiind de 39,3 ani), ele constituind cu 10% mai mult decit batrbatii. In general sint 118 femei la 100 barbati, dar in unele sectoare ale capitalei chiar 132 la 100. Media virstei pe tara a polonezilor e de 35,4 ani, iar la Varsovia e de 38 ani. Cea mai ridicata longevivitate din Polonia e de asemenea in Varsovia - 82 de ani pentru femei si 74 de ani pentru barbati.
In medie, un locuitor al Varsoviei cistiga 4504,85 zloti (2,9 zloti=1 dolar american de nord) pe luna fara TVA. Pe tara media e mai scazuta - 2943 (Vezi ‘RzeczPospolita’, 24-25 octombrie 2009, nr. 250, p. 1).
Varsovianul mediu citeste 16,3 carti pe an si se duce de 9 ori pe an la medic. Aici mai e de adaugat ca 23% din ei au studii superioare.
Noi cit citim pe an? Ar fi interesant sa stim. Mai ales ‘tinerii’ care se cuibaresc pe bloguri si forumuri, cit citesc pe an?
(titlul articolului - Unde sint acei tineri varsovieni?) Vezi si http://www.stat.gov.pl/gus/5840_737_PLK_HTML.htm

In acelasi numar pe prima pagina, acelasi jurnalist scrie despre calitatea in invatamint. Titlul e - ‘Ca scolile sa creasca in calitate, iar studentii sa traiasca mai bine’. Una din cele trei probleme semnalate e - ‘producerea pe banda rulanta a magistrilor someri’. De fapt e o problema a societatilor capitaliste de azi. Si cind ne gindim ca la noi unii au dat vina pentru aceasta pe fostul guvern (poate actualul o sa rezolve? Vrabia malai viseaza). Iar altii au si ascultat. Omul care uraste, nici ceata din fata sa nu o vede.

(more…)

Tradarea e ca un accident grav. Cu precizarea ca el se repeta in mintea noastra zilnic, luni de zile, chiar ani, uneori toata viata. (un actor rus)

Astazi ne vom abate un pic de la tematica obisnuita pe blogul nostru.
La inceputul lunii septembrie am rasfoit o revista pentru tineri aparuta pe linga o manastire din nordul Moldovei. O revista bine facuta, al carei spirit se apropie destul de mult de cel isihast. Legat de isihasm vom scrie cu alta ocazie. Insa, in general am recomanda, oricui e pasionat sau nu de literatura, sa nu lase din mina, daca ii va cadea in mina un tom de poezie religioasa de Vasile Voiculescu.
O spun aceasta si din urmatorul motiv. Noi tineretul care am terminat liceul la sfirsitul anilor ’90 ai secolului trecut, nu eram prea religiosi. Insa tin minte ca ne-a impresionat poezia despre Gradina Ghetsimani semnata de V. Voiculescu. Va dati seama, el simtea! Iar noi nu mai simtitm nimic…

Revenind la revista pentru tineri. La rubrica ‘raspuns catre cititori’, am citit un text care m-a amarit. Am vrut sa le scriu chiar. Dar de unde? Mai am eu timp in ziua de azi? Verificam casuta de email, citim stirile pe net, mai vorbim cu cineva pe mesenger… Mai ai timp sa scrii o scrisoare?
Raspunsul respectiv, din revista, continea o eroare. Aceasta pe de o parte e si pentru ca toti sintem oameni. Pe de alta parte, in teologia ortodoxa, sint teme, pe care daca nu le cunosti, dar incerci sa le abordezi prin intuitie, gresesti.
Pe semne ca la revista isi scrisese amarul sau un tinar. El spunea de o durere mare pe care o avea. Poate chiar mai potrivit e termenul suferinta. Sotia lui l-a inselat cu altcineva, si apoi s-a intors si si-a cerut iertare.
Parintele semnatar al raspunsului, ii spunea tinarului ca el sufera din orgoliu, si ca trebuie sa ierte pe cineva care se pocaieste. Si ca prin rugaciune vor merge mai departe inainte.

Un raspuns foarte gresit, si in contradictie cu Pravila ortodoxa, si mai jos vom si explica de ce.
Intre timp mentionez faptul ca din pacate, nu am avut cum eu sa ii raspund acelui baiat. Problema tradarii intr-o relatie, nu poate fi tratata de oricine. Fie de o persoana care a trecut prin aceeasi situatie, fie de un teolog care cunoaste foarte minutios dogmatica si alte despartaminte ale Ortodoxiei.
Vom incepe de la faptul ca ce a facut respectiva se numeste in pravila noastra medievala preacurvie. Un pacat foarte grav. De exemplu, in Evul Mediu, pentru asa ceva, o persoana nu avea voie sa se impartaseasca circa 25 de ani. Dar nici sa stea in Biserica. Eventual la intrare, sau in curte. Problema nu e in aceea daca unii din cei care vor citi aceasta, vor fi de acord sau nu. Am dat principiul pentru a vedea cit de grav era cotat acest pacat.

(more…)

1. Dintr-un material de pe prima pagina aflam ca a plecat la Domnul felietonistul Maciej Rybinski (1945-2009). ‘Trebuie sa ridem de ceea ce ne inconjoara. E mai sanatos decit sa avem stari spasmatice sau convulsii - acest principiu, principele felietonului l-a urmat si in textele sale si in viata. Aceeasi era si receta sa pentru conationali - umorul si ratiunea sanatoasa. A murit ieri (in 22.X - n.n.) pe neasteptate la Varsovia’.
La pagina 2 e publicat un editorial de-al sau care nu a mai aparut in toamna lui 2003. Titlul e - ‘Rideti de ceea ce va inconjoara’. ‘Pentru aceasta de asemenea apare si intrebarea - felietonul e arta sau meserie. Nu reusesc sa raspund la intrebarea pusa. Cred ca nici una, si nici alta. Felietonul e o conceptie asupra lumii… Umorul nu duce la capitularea in fata raului si prostiei, dar nici nu le acrediteaza. Umorul le pune la locul corespunzator si intr-o proportie corespunzatoare fata de lucrurile intr-adevar importante’.

2. p. A13 – ‘Romania va obtine scutul’, de W. Lorenz si J. Przybylskij. Din articol aflam ca ‘in unitatile militare romanesti sint dislocat peste 1500 soldati americani. Peste doua luni vor primi o baza proprie, constructia careea a costat 50 de milioane de dolari. A doua baza americana, pentru 2500 de soldati va fi deschisa in Bulgaria. Urmeaza sa fie inaugurata in 2011 sau 2012’.
J. Biden ‘a mai spus ca tarile fostului bloc estic trebuie sa sustina Georgia, Moldova si Ucraina in drumul lor spre democratie. Nu a exclus de asemenea admiterea Moldovei in NATO cu conditia ca aceasta tara sa indeplineasca toate conditiile’.
Sa intelegem ca sintem obiect al relatiilor internationale, si nu subiect?

Pe aceeasi pagina un articolas simpatic despre Lituania. ‘Lituanenii incep cercetarea in problema inchisorii CIA’, de Robert Mickiewicz si Katarzyna Zuchowicz. Despre ancheta ce urmeaza sa fie facuta, a anuntat recent presedintele lituanian.
‘Aceasta e consecinta reportajelor consecutive ale televiziunii americane ABC News, care afirma, ca in anii 2004-2005 in apropierea Vilnei (Vilnius ii zice azi – n.n.) a existat o inchisoare secreta a CIA’. Din nou transmitem salutari calduroase jurnalistilor mesopotamieni care ne dau ca exemplu de democratie Tarile Baltice.

p. A15 – ‘Izrael catre Iran – sa renuntam la atom’. A avut loc o intilnire secreta intre un reprezentant israelian si unul iranian, la Cairo, pentru prima data din 1979.
Astfel, in perspectiva indepartata, Izraelul ar putea renunta la arsenalul nuclear daca Iran va renunta la ambitiile sale. Dupa aprecierea expertilor, Izraelul ar putea avea intre 40 si 600 de focoase. Un diplomat iranian din Europa, contactat de Rzecz Pospolita a declarat ca nu a avut loc nici o intilnire.

In luna octombrie am propus cititorilor nostri o selectie, mai mult decit sumara, a unor stiri aparute in ziarele poloneze. In 23.X, am revenit la ziarele consultate in ultimele saptamini si am hotarit sa mai semnalam un sir de stiri sau articole care merita atentia cititorului interesat. Ulterior unele din ele le vom prezenta mai detaliat.

1. ‘Gazeta Wyborcza’, 2 octombrie 2009, nr. 231, p. 14 – ‘Croatia se intoarce la Buruxelles’. Articolul porneste de la faptul ca dupa ce Irlanda a ratificat Tratatul de la Lisabona, la Bruxelles a reaparut interesul pentru Croatia. Aceasta intre timp si-a rezolvat problemele de frontiera cu Slovenia, care bloca procesul de negociere de aderare la UE.

2. In acelasi numar, p. 30 – ‘Gazele blocheaza porturile’. Doua porturi maritime importante poloneze vor fi sufocate de constructia gazoductului North Stream. Incercarea de a rezolva problema s-a lovit de un intreg cerc vicios. ‘Gazprom’ a pasat responsabilitatea guvernului german, acesta a pasat-o mai departe unei firme, Danemarca s-a aratat indiferenta, Suedia tace. Daca acestea doua din urma ar sustine Polonia, gazoductul ar fi construit fie mai pe centrul Marii Baltice, fie ar fi montat chiar sub fundul marii si nu pe solul acesteea.

3. ‘RzeczPospolita’, 9 octombrie 2009, p. B2 – ‘Se va scumpi vacanta peste hotare’. Articolul trateaza directiile prioritare ale turistilor polonezi in strainatate.

4. Tot acolo, p. B5 – ‘Deficitul SUA a devenit record, dar e mai mic decit pronosticul’. Se opreste asupra deficitului SUA care a atins cote inimaginabile pentru noi est-europenii.

5. Tot acolo, p. 8 – ‘Sampania a ramas in bar’.

6. ‘Dziennik’, 9-11 octombrie 2009, nr. 198, p. 9 - ‘Femeile trebuie sa ramina acasa, iar barbatii sa cistige bani’, de Klara Klinger. Articolul trateaza rezultatele unui sondaj national, cu referire la distributia obligatiilor in familie, dupa parerea polonezilor. ‘S-a constatat ca femeile singure renunta la serviciu, pentru ca se simt mai bine si mai in siguranta acasa’ (atunci cind cresc copilul - n.n.). ‘Doar 24% din capii de familie polonezi si-au luat concediu in anul 2008′.

7. Tot acolo, p. A13 – ‘Deficitul SUA cel mai mare de la incheierea razboiului’ (al doilea mondial – n.n.), de Radoslaw Korzycki. La moment acesta constituie 1,4 bilioane dolari si e de trei ori mai mare decit in anul 2008.

8. ‘Rzecz Pospolita’, 9 octombrie 2009, p. A4 – ‘Cimoszewicz in fata lui Tusk’. Rezultatele unui sondaj care arata cum ar vota polonezii daca acum ar avea loc alegeri prezidentiale si in turul doi ar iesi actualul presedinte cu actualul premier, actualul premier si Wladzimierz Cimoszewicz (37 la 38 la suta) sau actualul presedinte si W. Cimoszewicz (28 la 53 la suta). Cel din urma (politician de stinga) din cite se vede are cele mai mari sanse.

9. ‘Gazeta Polska’, 9 octombrie 2009 – ‘Noul scut, cu care va veni Biden, e o slaba consolare’.

10. ‘Gazeta Wyborcza’, 9 octombrie 2009, p. 22 – ‘Discutie cu parintele Maciej Zieba’. Despre prietenie, si ispitele la care e supus omul contemporan. E posibil sa apara un astfel de interviu in ziarele noastre centrale, dar intr-un ziar de cultura cum e ‘Contrafort’? Redactorul-sef al ‘Wyborcze’-i e fostul disident Adam Michnik, iar ziarul are cel mai mare tiraj din Polonia.

11. Tot acolo, p. 28 - ‘Nenorocire in satul european’, de Sylwia Smigiel. Trateaza problemele dure cu care se confrunta fermierii europeni in contextul crizei. ‘Fermierii din toata Europa ridica miinile in sus. Cistiga tot mai putin, iar in timpul apropiat nu va fi mai bine’.

12. Acelasi ziar, 12 octombrie 2009, p. 15 – ‘Vaclav Klaus – presedintele de care mi-e rusine’ /Lubos Palata/, Praga. E republicarea unui articol aparut in presa ceha si scris in tonuri critice. Dar critice nu cum se intelege la noi (apa in vint), ci cum se intelege in Cehia (cu argumente si fara invective).

13. Tot acolo, p. 21 – ‘Steaua lui Kopernik’, despre desenul animat serial facut de polonezi, care urma sa apara in curind pe ecrane. Regizori - Zdzislaw Kwolta si Andrzej Orzechowski. Vezi http://www.stopklatka.pl/film/film.asp?fi=29396

14. Tot acolo, p. 35 – ‘Cit costa euro’. Despre conditiile in care Polonia ar trebui sa introduca euro si la ce curs i-ar fi convenabil sa faca aceasta. Autorul trece in revista si o idee binecunoscuta la noi, legata de exportatori. Daca introducerea euro se va face la curs mare, vor avea de cistigat exportatorii, daca nu, vor avea de pierdut. Dar, economia nationala nu o constituie doar exportatorii… Apropo, in vara 2008, cind la Chisinau a cazut puternic dolarul, unii jurnalisti care nu au luat niciodata o carte de economie in mina, scriau de jocul puterii. Foarte profund e ca au gasit si ascultatori (la noi totul e posibil). In aceeasi vara, in Polonia dolarul de asemenea cade! Cauza? Problemele dolarului in plan mondial.
Dupa Witold Orlowski, daca aceasta ar avea loc repede (schimbarea zlot-euro), trecerea s-ar face la cursul 3,6-3,7 zloti pentru un dolar.

15. Acelasi ziar, 20 octombrie 2009, p. 17 - ‘Rezultate descurajatoare pentru presedintele SUA’. Articolul constituie analiza unui sondaj realizat in SUA. La moment 43 din respondenti si-au exprimat sprijinul pentru Sarah Palin. Salutari unui post tv obiectiv care emite si la noi, la stirile caruia un an in urma s-a anuntat ca Sarah Palin nu mai are in genere sanse in politica.

Ce sint de fapt stirile? Aproape toti consumatorii din spatiul audiovizual si digital se vor grabi sa dea un raspuns. Oarecum 95% vor avea falsa impresie ca detin un raspuns. In R. Moldova cu greu se face distinctia dintre birfa si eveniment. La noi, majoritatea stirilor nu sint stiri, ci birfe, gaguri, zvonuri, interpretari unilaterale voluntariste samd.

Prin ce se deosebeste stirea adevarata de pseudostire? Stirea acopera obiectiv un eveniment care a avut loc sau va avea loc. O stire adevara o poti reciti si peste o luna si peste un an. Textul ei ti se va parea tot atit de bun.
De cealalta parte, pseudostirea te invaluie in ceata si te face sa crezi ca stii cele mai intime detalii din nu stiu ce bucatarie, cind de fapt nu stii absolut nimic. Doar niste vorbe in vint si fum fara foc.
Paradoxul zilei de azi, e ca nu doar studentii lipsiti de lecturi elementare (80-90% din contingentul total), care iau o carte in mina o data la citeva luni sau si mai rar, sint dependenti de ‘stiri’. Dependenti de ‘stiri’ au devenit si intelectuali importanti… Dar oare merita sa iti bati capul de aceasta problema? ‘Toate-s noi si vechi is toate…’ scria Poetul.
Un coleg de-al meu care in septembrie 2000 a plecat in Ilinois, ar fi zis in aceasta situatie – ‘wherether’. Asa zic si eu. ‘Wherether’. Lipsa lecturilor doare.