Pe urmele Bizanţului

După cum au scris Părinţii de la această mănăstire din Suceava, Ioan cel Nou de la Suceava e -
Sfînt pentru că a dus o viaţă curată, adevărat sfîntă din pruncie, pînă ce şi-a dat sufletul în mîinile Domnului.
Mare Mucenic pentru că a suferit cele mai crîncene şi mai amare chinuri pentru credinţa şi legea Domnului nostru Iisus Hristos.
Cel Nou – pentru că a fost recunoscut în calendarul creştin ca fiind cel mai nou sfînt mucenic cu numele Ioan.
Ioan din Trapezunt, oraş din nordul Asiei Mici, a fost ucis la Cetatea Albă în anul 1332 (din ordinul guvernatorului tătar al oraşului) pentru că a preferat să-şi păstreze credinţa.
Moaştele lui au fost aşezate în timpul domniei lui Alexandru cel Bun la Biserica de la Mirăuţi zidită de Petru I Muşat. În anul 1589 au fost mutate la biserica nouă a Mitropoliei zidită de Bogdan al III-lea (1504-1517) şi de Ştefăniţă Vodă (1517-1527).
În anul 1622, în ziua de 2 iunie, a avut loc atacul unor necredincioşi, dar rugăciunile fierbinţi ale creştinilor au făcut ca doar în cîteva minute să cadă o ploaie şi dealul pe care se află mănăstirea să devină imposibil de urcat de călăreţii duşmanului. Toată tensiunea situaţiei s-a datorat faptului că credincioşii nu reuşiseră să ducă moaştele sfîntului în cetate. Doar ploaia a trimisă de Domnul a salvat mănăstirea!
În anul 1686 Suceava a fost prădată de Ioan Sobieski, care l-a luat ostatec pe Dosoftei şi moaştele cu toate odoarele de preţ ale Mitropoliei în Polonia. Moaştele s-au aflat la străini 97 de ani. Iniţial la Cetatea Strij în apropiere de Zolkiew, apoi într-o mănăstire nu departe de Liov. Acolo a şi murit Mitropolitul Dosoftei. În anul 1783 moaştele au fost readuse la Suceava în timpul Episcopului Dositei Herescu.
În timpul primului război mondial, din anul 1914 pînă la 25 iulie 1918 moaştele au fost la Viena în capela de pe Lowenstrasse.
Frumoase cuvinte au dedicat Părinţii de la Suceava Sfîntului protector al Moldovei, şi prin extensie al romînilor - ,,Pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos pătimind, Sfîntul Mare Mucenic şi-a înveşmîntat trupul cu trandafirii rănilor şi cu însîngerările muceniceşti şi l-a înfumuseţat (…) a fost lucrat în sfînta mănăstire de preoţii care cu timp şi fără timp, cu stăruinţă şi zel apostolic, au ţinut aprinse candela conştiinţei noastre luptînd pentru păstrarea credinţei strămoşeşti, pentru unitatea în cuget şi simţire a celor care n-au precupeţit nimic pentru apărarea Bisericii lui Hristos.
Sfîntul Ioan cel Nou de la Suceava trebuie să fie o permanenţă spirituală în viaţa noastră fiindcă pe cei osteniţi îi odihneşte, pe cei slabi îi întăreşte, pe cei întristaţi îi mîngîie, pe cei căzuţi îi ridică şi le dă curaj şi demnitate”.
Hramul Bisericii în care se află actualmente moaştele e Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruinţă, Biserica fiind sfinţită în vremea PS Mitropolit Kir Teoctist în anul 7030 (1525), noiembrie 6. Biserica a fost concepută în plan triconc cu pridvor, pronaos, naos şi altar.