Т. М. Исламов, Т. А. Покивайлова, Восточная Европа в силовом поле великих держав. Трансильванский вопрос. 1940-1946 годы [Europa de Est în cîmpul de interacţiune al Marilor Puteri. Chestiunea transilvană. 1940-1946]. Москва, «Индрик», 2008, 240 с.
În anul 2008, la Moscova, sub egida Institutului de Slavistică al Academiei de Ştiinţe Ruse, a apărut volumul Europa de Est în cîmpul de interacţiune al Marilor Puteri. Chestiunea transilvană. 1940-1946 (în continuare vom da toate denumirile de capitole sau paragrafe traduse direct în română). Cartea reprezintă varianta redactată a manuscrisului din anul 2004. Unul din autori, T. M. Islamov (n. 1 mai 1927, Baku) nu a putut din păcate participa la etapa finală, decedînd după o boală grea la 31 decembrie 2004. Acest fapt ne şi determină să fim mai reţinuţi în aprecierea unor aspecte punctuale discutabile, deoarece T. M. Islamov nu va mai putea răspunde observaţiilor.
Istoricul moscovit V. N. Vinogradov îl evocă într-un cuvînt comemorativ astfel - ,,Cercul intereselor sale e impresionant – procesele genezei naţiunilor în Europa Centrală şi de Sud-Est, istoria relaţiilor internaţionale în secolele XVII-XX, istoria politică a Ungariei, Austriei, monarhiei dualiste, investigaţiile arhivistice, publicarea documentelor. Toate acestea la nivel de pionerat. Era sufletul şi centrul iniţiativelor colective în aceste probleme şi un cercetător ştiinţific superior în toată puterea acestui cuvînt” (pp. 7-8).
Cartea reia într-o oarecare formă titlul volumui de documente scos la lumină de aceeaşi doi autori în anul 2000. Denumirea de atunci era – Chestiunea transilvană. Polemica teritorială româno-maghiară şi URSS. Anii 1940-1946. Documente, 456 pagini, 127 documente.
Introducerea (pp. 9-54) este împărţită în mai multe părţi şi arată indiscutabil seriozitatea abordării problematicii de către istoricii ruşi. În prima parte - ,,Abordarea problemei” (pp. 9-15) autorii schiţează un cadru general. Punctul de pornire e faptul că destrămarea Austro-Ungariei a dus la apariţia mai multor conflicte. Din acestea, ,,de o intensitate deosebită era polemica teritorială dintre Ungaria şi România, pentru Transilvania” (p. 9). Deşi la început afirmă că în preajma războiului doi mondial, Transilvania a devenit obiectul unei ascuţite concurenţe între Franţa, Anglia, Italia şi Germania”, mai jos dau o altă explicaţie. ,,Activizarea acestuia, ca şi, de altfel, şi a altor, conflicte, era alimentată de nerezolvarea problemelor minorităţilor naţionale în statul român”. România refuza cu încăpăţînare discuţiile asupra minorităţii maghiare în această ţară la nivel bi- sau multilateral” (p. 10).
În continuare sunt trecute în revistă speranţele celor două state în cadrul alianţei cu Germania (p. 11), poziţia URSS şi de ce a înclinat în favoarea României (pp. 11-13), poziţia Moscovei în disputele istoriografice din anii 1980 (p. 14), accesul la Arhive după 1991 (p. 14). (more…)